Interfețele creier-computer (brain-computer interfaces – BCI) au drept scop realizarea unei conexiuni uni- sau bidirecționale între diverse circuite nervoase și circuite electronice specializate. La baza designului BCI se află patru principii esențiale – biocompatibilitatea, rezoluția crescută și selectivitatea, stabilitatea, fiabilitatea și cel puţin în prezent, reversibilitatea. Ideea în sine nu este nouă, primele interfețe fiind realizate la sfârșitul anilor ’60, progresul datorându-se dezvoltării neuroștiințelor, electronicii şi, recent, inteligenţei artificiale. În principiu, un dispozitiv BCI are trei componente – o interfață cu sistemul nervos (achiziție), un computer/chip receptor și programul informatic aferent și un limbaj specializat care asigură codarea și decodarea mesajelor. Există un număr mare de variante constructive, în funcție de combinațiile dintre cele trei componente principale, scopul interfeței, gradul de libertate necesar, tipul de subiect etc.
Oportunitățile pentru securitatea națională constau în dezvoltarea sistemelor mobile, purtabile sau de la distanţă pentru înregistrarea activității neurofiziologice (neuroergonomie), a neuroelectronicelor (electronicelor flexibile, miniaturizare), neurochipurilor și inteligenţei artificiale, aplicații avansate de biometrie, evaluarea și îmbunătățirea performanțelor, neurorestauratologie[1].
În SUA, cercetarea avansată în domeniul neuroelectronicii, aplicațiile BCI și conexe în domeniul securității naționale sunt rezultatul unor programe dezvoltate de agenții guvernamentale (DARPA, IARPA) sau ale unor corporații cu obiective similare. Cercetări similare se desfășoară și în China, UE, Israel, India. Menționăm câteva din proiectele și inițiativele civile semnificative responsabile de străpungerile tehnologice în acest domeniu:
- – NESD[2] are drept scop dezvoltarea unor interfețe neurale implantabile, care să permită comunicarea avansată între sistemul nervos central și dispozitive electronice.
- – mindBEAGLE[3] este o interfață creier-computer destinată evaluării și comunicării cu pacienții aflați în diverse stări vegetative.
- – BCMI-MIdAS[4] (Brain-Computer Music Interface for Monitoring and Inducing Affective States) are drept scop dezvoltarea de sisteme inteligente care pot monitoriza și induce stări afective prin intermediul muzicii, automat și adaptativ.
- – SKINTRONICS[5] este o interfață creier-computer purtabilă flexibilă prin intermediul căreia se pot controla sistemele de comandă ale unui scaun cu roțile electric, o mini-mașină electrică etc.
- – Dreem[6] (fostaRythm) a dezvoltat o interfață purtabilă pentru monitorizarea activității electrice cerebrale în timpul somnului.
- – Neurable[7] dezvoltă interfețe creier-computer care permit interacția cu programe informatice și diverse dispozitive.
- – MELTIN MMI[8] este o companie japoneză care realizează tehnologii de augmentare cibernetică, inclusiv un braț ciborgizat cu interfață neurală denumit MELTANT-α.
- – NextMind[9] este o companie franceză care a realizat o interfață creier-computer capabilă să detecteze direcția privirii și imaginea selectată prin decodarea semnalelor EEG (brain sensing).
- – MICrONS[10] perfecționează aplicații de inteligenţă artificială pentru procesul de inginerie inversă a semnăturii activității cerebrale (algoritmi avansați).
- – Revolutionizing Prosthetics[11] a creat prima proteză electromecanică cu interfață neurală.
- – RAM[12] are drept finalitate crearea de neuroproteze (hipocampice) și neurotehnologii pentru a facilita formarea memoriilor și rememorarea la persoane cu tulburări neurocognitive. O primă variantă implantabilă, denumită „Restorative encoding memory integrative neural device – REMIND”[13], a fost testată cu succes pe cobai și primate inferioare în anul 2011.
- – NeuroPace RNS[14] este un BCI alcătuit dintr-un neurostimulator miniaturizat și microelectrozi implantabili (procedura invaziva dar reversibilă) la nivelul unei arii cerebrale specifice cu scopul de a monitoriza activitatea electrica cerebrala si locala, preveni și diminua impactul crizelor epileptice.
- – Inițiativa Braingate[15] este implicată în dezvoltarea BCI invazive cu aplicații în domeniul medical: comunicare asistivă, recuperarea capacității de mișcare, dezvoltarea de dispozitive neuroterapeutice, cercetare în domeniul neuroștiințelor.
- – RE-NET[16] dezvolta tehnologii pentru realizarea de interfețe neurale de mare viteză pentru generațiile recente de proteze bionice.
- – Neuralink[17] este o inițiativă a antreprenorului Elon Musk dedicată realizării unei BCI capabilă să asigure o viteză și transfer informațional ridicat.
- – Kernel[18] este un start-up dedicat dezvoltării de neurotehnologii, și în special BCI, pentru scopuri medicale și posibil, augmentare.
- Fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg a anunțat în anul 2017 că a început dezvoltarea unei interfețe creier-computer[19]. La vremea respectivă proiectul era condus de Regina Dugan, fosta directoare DARPA. În toamna anul 2019 Facebook a achiziționat start-up-ul CTRL Labs, care a realizat un dispozitiv tip brățară care permite controlul calculatorului prin intermediul unei interfețe neurale[20].
În cazul unui BCI, achiziția de semnale electrice de la nivelul creierului se poate realiza fără un contact direct cu substanța nervoasă sau direct, invaziv. Cele mai utilizate metode indirecte sunt electroencefalografia (EEG), magnetoencefalografia (MEG), RMN-ul funcțional (fMRI) și spectroscopia în infraroșu transcraniană (NIRS). Aparatura comercială apărută în ultimul deceniu, derivată din cea medicală, dar la preț și performanțe reduse, (Emotiv Epoc[21], Ultracortex Mark IV, Neurosky Mindwave, NanoNeuroScope[22], Notion[23]) a permis diseminarea metodelor de cercetare bazate pe biosemnale, însă poate fi utilizată doar în condiții statice, de laborator[24].
Pe lângă dispozitivele de tip cască sau alte purtabile, sunt în studiu și tatuaje electronice, plasturi dermici sau microimplanturi, algoritmi avansați de reconstrucție și filtrare a semnalelor biologice, medii senzoriale capabile să achiziționeze biosemnale ambientale[25]. Există și o multitudine de electrozi implantabili, fie superficial, la nivelul scoarței cerebrale, fie profund (stimulare cerebrală profundă) sau de tip cateter (stentrod – produs de compania australiană Syncronmed[26]). Recent, a fost propus un electrod de tip rețea (mesh) care poate fi injectat foldat, urmând ca apoi să se extindă la nivelul scoarței cerebrale[27].
O ramură în plină dezvoltare are în vedere capacitatea de control via BCI a diverselor periferice, care pot varia de la brațe robotice la claviaturi virtuale, drone etc. Domeniul are, în primul rând, aplicabilitate în medicină (robotică asistivă, neurorestaurologie), în cazul pacienților cu suferințe neurologice (veterani) care și-au pierdut anumite capacități de exprimare, mobilitatea sau suferă de sindromul locked-in. Remarcabilă este dezvoltarea unui sistem care permite scrierea prin utilizarea semnalelor EEG, mișcărilor globilor oculari sau ale mușchilor faciali[28].
Tot în stadiu experimental se află mai multe interfețe EEG, EMG și mixte, prin care subiecții pot controla un braţ robotic[29], proteze biomimetice ale membrelor în cazul persoanelor cu diverse tipuri de amputații[30], membre virtuale sau avatare[31], indicatoare în spaţii tridimensionale, componente ale unui exoschelet[32], scenariile dintr-un joc imersiv, pot pune în funcțiune diverse utilaje ale unei fabrici experimentale[33] sau se pot conecta la o emulare a întregului creier[34]. Într-un stadiu avansat se află și interfețele EEG care permit controlul unei drone de mici dimensiuni (auto, aeriene – UAV), fiind deja organizate competiții pentru amatorii acestui sport[35]. Un alt sistem experimental utilizează o abordare hibridă, pentru a crește gradul de imersivitate în aplicațiile de realitate virtuală prin utilizarea potențialelor evocate în scopul realizării integrării vizuo-haptice. Caracteristica acestui sistem este posibilitatea de a declanșa cu precizie mișcarea unui membru prin stimulare electrică cutanată periferică drept reacție de răspuns la un stimul rapid, fără ca subiectul să sesizeze o interpunere artificială sau disconfort[36].
În perspectivă se preconizează realizarea de interfețe „creier/cloud” („human brain/cloud interface”-“B/CI”) care vor utiliza tehnologii avansate denumite generic neuronanorobotice. Nanoroboţii vor avea capacitatea de a trece de bariera hematoencefalică, se vor fixa pe un număr mare de structuri celulare de la nivelul SNC (neuroni, celule gliale, sinapse – estimat ∼ 86 × 109 neuroni și ∼ 2 × 1014 sinapse) și vor transmite un volum de date până la ∼6 × 1016 bits/sec. de informație sinaptică și electrică prin intermediul unui sistem de nanofibre optice cu o capacitate de transfer estimată de 1018 bits/sec[37]. În cazul succesului, aplicațiile medicale, comerciale și în domeniul intelligence/apărare sunt revoluționare.
Importanţa interfețelor creier-computer pentru domeniul securității constă și în dobândirea capacității de a transmite voluntar sau a recepționa informații direcționate, scurtcircuitând canalele senzoriale clasice. Deja există o serie de aplicații utilizate atât în antrenament („la rece”), cât și integrate în sisteme de armament sub forma unor căști experimentale. Achiziția semnalului este realizată aproape exclusiv prin intermediul electroencefalografiei (mai rar prin oximetrie cerebrală – analizoare NIRS), metodă bine cunoscută și utilizată de aproape jumătate de secol în medicină, neinvazivă, ușor de tolerat și pentru care există aplicații testate.
Un exemplu remarcabil îl reprezintă achiziţia de semnale neurofiziologice în cadrul antrenamentelor piloţilor americani (avionul F-35, sistemul helmet-mounted display-HMD) și europeni (avionul Typhoon[38]), destinate monitorizării și optimizării încărcării cognitive în situaţii de stres şi augmentării performanţelor pilotului[39].
Există și alte produse similare (neuroavionics), însă în această etapă datele verificabile publicate din surse seminale sunt reduse. O cască similară este realizată pentru uzul scafandrilor (de mare adâncime, trupe SEAL) care beneficiază și de un sistem de realitate augmentată (The Divers Augmented Vision Display – DAVD)[40].
Având în vedere necesitatea miniaturizării neuroelectronicelor, capacitatea computaţională proprie va fi una limitată, astfel că rolul lor va consta în realizarea unei punți informaționale cu platforme de cloud computing în timp real. Astfel de „asistenţă cognitivă” este deja furnizată pacienților cu boli neurologice sub forma unor instrucții auditive („Gabriel”) sau vizuale (ochelari cu afișaj)[41]. O versiune perfecționată este cercetată de firma Paradromics, care urmărește realizarea unui „modem cerebral”, prin utilizarea unor interfețe neurale bazate pe soluții de tip calcul masiv paralel și decodare/recodare în timp real a semnalelor electroencefalografice[42]. O variantă mai extensivă este platforma PAL, capabilă să integreze semnale biologice culese de la un număr mare de senzori mobili, purtabili, multimodali, app-uri, să recunoască și să prelucreze sunete, imagini și conținut video în timp aproape real etc. și să ofere utilizatorilor suport psihologic, comportamental și cognitiv. Modul de machine-learning îi permite să își optimizeze reacțiile în funcție de specificul fiecărui utilizator și facilitează dezvoltarea unor soluții open-source. Un set de instrumente este dedicat generării de antrenamente cognitive personalizate online pentru optimizarea memoriei, capacității de învățare și luării deciziilor[43].
Army Research Laboratory (ARL)[44] este unul din centrele militare din SUA implicat în studierea variantelor de colaborare dintre sistemele de inteligență artificială și soldați în condiții de luptă, inclusiv prin utilizarea interfețelor creier-computer. O direcție de cercetare își propune să realizeze o evaluare în timp real a statusului cognitiv și capacității de decizie în momente critice, accentul fiind pus pe identificarea stărilor de confuzie și dezorientare sau chiar a evaluării riscului de scădere a rezilienței la stres (deprivare de somn, stres prelungit, parametrii fiziologici alterați). În aceste situații modulul de AI interacționează cu militarii într-un registru divers și personalizat – solicită informații suplimentare, conștientizează partenerul uman asupra stării sale psiho-emoționale așa cum este percepută prin intermediul biosenzorilor, oferă asistență cognitivă pentru îndeplinirea sarcinilor, avertizează superiorul asupra lipsei de eficiență și situației cu potențial de risc, se angajează în realizarea unor sarcini omise de operatorul uman etc[45].
Și armata britanică este interesată să dezvolte un asistent digital denumit CHATBOT (metaforic numit de ziariști „Alexa pentru militari“), capabil să realizeze un schimb de informaţii automatizat, de la tactici militare la instrucțiuni de depanare. Inițial, asistentul digital va utiliza doar text, iar o versiune ulterioară va avea și un modul de voce[46].
O altă linie de cercetare este și conectarea BCI la tehnologii purtabile, precum dispozitive de stimulare transcraniană (electrică, magnetică, cu ultrasunete etc.) pentru neuroaugmentare[47]. Un pas suplimentar este implicarea tehnologiilor implantabile miniaturizate („praf neural” – neural dust), care pot fi controlate prin intermediul unui BCI. Un astfel de „intranet” (circuit informațional) emulează funcțiile sistemului nervos periferic și poate fi utilizat pentru recepționarea, stocarea sau transmiterea informației[48]. În perspectivă, o posibilă ramură de dezvoltare este și inserarea unor senzori şi/sau unități efectoare implantabile sau ingerabile biodegradabile (microgeneratoare electrice, chipuri bioelectronice sau nanocamere)[49]. Se estimează că există premisele de dezvoltare în următoarele decenii a unei ramuri specializate de (neuro)medicină electronică de precizie care să prezinte o selectivitate terapeutică la nivel celular[50].
O importanță semnificativă este acordată în prezent dezvoltării capacității de decodare a achiziției semnalelor obținute prin mai multe metode și recompunerii in silico (inginerie inversă), cu reconstruirea sintetică a experienței senzoriale. Stăpânirea acestei tehnologii ar permite dezvoltarea fără precedent a inteligenţei artificiale și ar facilita aplicații precum telepatia virtuală („transplantul de stări mentale” între un „donator” şi un „recipient” din aceeaşi specie)[51]. Există rezultate promițătoare în privința reconstrucției imaginilor proiectate în cortexul vizual[52], a experienței vizuale din timpul somnului (experiențelor onirice)[53] și a experienței auditive.
Un progres remarcabil a fost realizat în anul 2014 de IBM prin operaționalizarea primului chip neurosinaptic denumit SyNAPSE, care emulează modul de procesare a informației din sistemul nervos superior (1 milion de neuroni, 256 milioane sinapse, 4096 centri neurosinaptici)[54].
O altă direcție de utilizare a BCI este telepatia virtuală, care a fost realizată și reprodusă[55] în condiții experimentale, la animale de laborator[56] și subiecți umani. Presupune transferul la distanţă a informației accesibile unui subiect, care este receptată nealterată de alt subiect. Reacția corticală a primului subiect produsă de un stimul este detectată de o cască EEG sau MEG, interpretată, codată și apoi transmisă la distanţă (mii de kilometri, practic oriunde pe glob).
Senzația identică cu cea produsă de stimulul original va fi realizată printr-o metodă neinvazivă de stimulare transcraniană (electrică sau, cel mai probabil, magnetică), urmând ca al doilea subiect să o integreze și să acționeze pe baza acestui input informațional. Cu toate că până în prezent informațiile au fost binare (flash-uri strălucitoare), totuși experiențele au fost un succes și reprezintă repere pentru un domeniu promițător.
Deși se estimează că până la transmiterea unor mesaje complexe, inclusiv a unor gânduri abstracte, memorii sau stări emoționale, vor trece decenii, experimentele actuale au demonstrat viabilitatea tehnologiei. Astfel de platforme ar permite, cel puțin teoretic, fuziunea inteligenţei om-computer sau un „internet al creierelor”. O serie de experimente realizate pe maimuțe superioare au evidențiat potențialul conectării mai multor creiere (brainet) și o serie de noi comportamente care se pot dezvolta în aceste „circuite de creiere”[57].
Neuroprotezele reprezintă o direcție invazivă datorită conectării directe la țesutul nervos, prin intermediul unui electrod intracortical (implant). Deși nanotehnologiile au avansat și se pot realiza experimental conexiuni la nivel celular, totuși, aceste metode sunt pentru moment rezervate domeniului medical sau cercetării. Particularitatea constă în capacitatea de a acționa direct la nivelul unor zone neurologice strategice, augmentând funcții-cheie la limita capacității biologice umane.
Principalele arii vizate sunt hipocampul[58] (memoria de scurtă durată), amigdala (controlul emoțiilor), cortexul auditiv, cortexul somatosenzitiv, retina, nuclei subtalamici[59].
Interfețele la nivelul sistemului nervos periferic sunt destinate conectării la nervi periferici, cu scopul de a le modula transmisia și funcția organelor inervate. În domeniul performanței umane aplicațiile constau în optimizarea activității neuromusculare, creșterea tonusului vagal, creșterea rezilienţei la stres fizic și emoțional[60].
Aspectele etice și de securitate sunt multiple și influențează activ metodologia cercetărilor și al dezvoltării domeniului. BCI-urile și neuroprotezele beneficiază atât de avantajele sistemelor biologice și electronice, cât și de dezavantajele acestora. Selecția BCI, a utilizatorului și contextului operativ trebuie realizată în funcție de riscul potențial la sănătatea individului, avantajul selectiv și respectarea drepturilor personale. Securitatea cibernetică reprezintă cea mai importantă preocupare, având în vedere incidente similare care au vizat aparatura medicală implantabilă. Utilizarea în operații militare a unor BCI performante și secretizate ridică problema modalităților de distrugere sau cel puțin a realizării inutilizabile, fără însă a afecta sănătatea și funcționalitatea operatorului uman.
Acceptarea pe scară largă a neurojocurilor cu BCI-uri incluse va modifica percepția ideilor de securitate, libertate și identitate individuală, aspecte subliniate și de vocile contestatare, precum filosoful sloven Slavoj Zizek[61]. O serie de aspecte etice, precum limitele body-hackingului, conceptele de neurosecuritate, brainjacking, substituție cognitivă, nu sunt bine delimitate, conceptualizate și armonizate cu legislația deja existentă[62]. Percepția și imaginea publică a interfețelor creier-computer reprezintă un alt factor important cu rol de catalizator în privința obținerii de fonduri și crearea unei presiuni pozitive care să impulsioneze cercetările. Conform unui studiu[63] efectuat în anul 2019 pentru Royal Society, percepția publică a BCI este una pozitivă, însă din perspectiva dispozitivelor medicale restaurative. Studiul identifică patru factori care vor trebui luați în considerație în dezbaterile despre viitoarele utilizări ale BCI: absența constrângerii utilizării în scopul manipulării comportamentale, opțiunea individuală trebuie întotdeauna respectată, identificarea echilibrului între inovație și încrederea publică și conștientizarea la nivelul societății. Limbajul utilizat în spațiul public a fost identificat ca un element-cheie pentru stabilirea unui discurs onest, accesibil și realist.
[1] Neurorestauratologia este o subramură a neuroștiințelor care are drept scop cercetarea regenerării neurale, refacerea sau înlocuirea structurilor neurale, neuroplasticitatea și neuromodularea în vederea recuperării funcționale a funcțiilor neurologice datorate bolilor neurodegenerative sau traumatismelor. (Vezi şi site-ul Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii – SSNN – din România, disponibil la http://www.ssnn.ro/)
[2] https://www.darpa.mil/program/neural-engineering-system-design
[3] https://www.mindbeagle.at/Home
[4] http://cmr.soc.plymouth.ac.uk/bcmi-midas/
[5] Mahmood, Musa, Mzurikwao, Deogratias, Kim, Yun-Soung, Lee, Yongkuk, Mishra, Saswat, Herbert, Robert, Duarte, Audrey, Ang, Chee Siang, Yeo, Woon-Hong. Fully portable and wireless universal brain-machine interfaces enabled by flexible scalp electronics and deep-learning algorithm. Nature Machine Intelligence, ISSN 2522-5839, disponibil la https://www.nature.com/articles/s42256-019-0091-7.
[6] https://dreem.com/.
[7] http://www.neurable.com/.
[8] https://www.meltin.jp/en.
[9] https://www.next-mind.com/.
[10] https://www.iarpa.gov/index.php/research-programs/microns
[11] https://opencatalog.darpa.mil/RP.html
[12] https://opencatalog.darpa.mil/RAM.html
[13] Hampson RE, Marmaralis V, Shin DC, Gerhardt GA, Song D, Chan RH, Sweatt AJ, Granacki J, Berger TW, Deadwyler SA. Restorative encoding memory integrative neural device: “REMIND”. Conf Proc IEEE Eng Med Biol Soc, 2011, pp. 3338-3341, disponibil la https://ieeexplore.ieee.org/document /6090905.
[14] https://www.neuropace.com/the-rns-system/.
[15] https://www.braingate.org/about-braingate/
[16] https://www.darpa.mil/program/re-net-reliable-peripheral-interfaces
[17] https://www.neuralink.com/
[18] https://kernel.co/
[19] https://www.youtube.com/watch?v=WGchhsKhG-A
[20] https://www.forbes.com/sites/rachelsandler/2019/09/23/facebook-acquires-brain-computing-startup-ctrl-labs/#64e493ed7885
[21] https://www.emotiv.com/epoc/.
[22] Penn University press release. A wearable new technology moves brain monitoring from the lab to the real world. 16.09.2019, disponibil la https://penntoday.upenn.edu/news/innovative-technology-wearable-portable-EEG-moves-brain-monitoring-from-lab-to-real-world?fbclid=IwAR3tEhpDH0qGSBUxGV_h VPDRQadl3UoPofTPrCqAfzhI1wD5zpq1SH36Xzc.
[23] https://neurosity.co/.
[24] Maskeliunas, R., Damasevicius, R., Martisius. Consumer grade EEG devices: are they usable for control tasks?. PeerJ. 2016; 4: e1746., disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4806709/.
[25] University of California, Brain monitoring takes a leap out of the lab, 12.01.2016, disponibil la https://phys.org/news/2016-01-brain-lab.html.
[26] https://www.synchronmed.com/stentrode/.
[27] Stuart Mason Dambrot. Your brain on mash: Injectable flexible probe melds with neurons causes little or no chronic immune response. 05.05.2017, disponibil la https://phys.org/news/2017-07-brain-mesh-flexible-probe-melds.html.
[28] Amy Adams. Brain sensing technology allows typing at 12 words per minute. 13.09.2016, Tech Explore, disponibil la https://techxplore.com/news/2016-09-brain-sensing-technology-words-minute.html.
[29] Jianjun Meng, Shuying Zhang, Angeliki Bekyo, Jaron Olsoe, Bryan Baxter, Bin He, Noninvasive Electroencephalogram Based Control of a Robotic Arm for Reach and Grasp Tasks. Scientific Reports, vol. 6, article no. 38565, 14.12.2016, disponibil la https://www.nature.com/articles/srep38565.
[30] https://www.media.mit.edu/groups/center-for-extreme-bionics/projects/
[31] Duke Medicine. Monkey use minds to move two virtual arms. 06.11.2013, disponibil la https://www.sciencedaily.com/releases/2013/11/131106141225.htm.
[32] Brian Wang. Modular exoskeletons by WeaRobo. 12.11.2016, disponibil la https://www.nextbigfuture .com/2016/11/modular-exoskeletons-by-wearobot.html.
[33] https://www.mentalwork.net/en
[34] Serruya, M. Connecting the Brain to Itself through an Emulation. Front Neurosci. 2017; 11: 373, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5492113/.
[35] Brin Wang. DARPA and Air Force Research making progress to mind controlled and autonomous drone swarms with prototype flight launches targeting 2020. 16.05.2016, disponibil la https://www. nextbigfuture.com/2016/07/darpa-and-air-force-research-making.html.
[36] Gehrke, L Akman, S Lopes, P Chen, A Singh, AK Chen, HT Lin, CT Gramann, K., Detecting Visuo-Haptic Mismatches in Virtual Reality using the Prediction Error Negativity of Event-Related Brain Potentials. Proceedings ofConference on Human Factors, 4-9.05. 2019, disponibil la https://lab.plopes.org/published/2019-CHI-EEG.pdf.
[37] Nuno R. B. Martins, Amara Angelica, Krishnan Chakravarthy, Yuriy Svidinenko, Frank J. Boehm, Ioan Opris, Mikhail A. Lebedev, Human Brain/Cloud Interface. Front Neurosci. 2019; vol. 13: 112, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6450227/.
[38] https://www.baesystems.com/en/product/typhoon-helmet
[39] Meredith Carroll, Glenn Surpris, Enhancing HMD-Based F-35 Training through Integration of Eye Tracking and Electroencephalography Technology, pp. 21-31 in Dylan D. Schmorrow Cali M. Fidopiastis (Eds.). Foundations of Augmented Cognition. Las Vegas, 2013.
[40] Sean Gallagher, Navy develops diver’s helmet with augmented reality, 06.03.2016, Ars Tehnica, disponibil la https://arstechnica.com/information-technology/2016/navy-develops-divers-helmet-with-augmented-reality.
[41] Mona Lalwani, New AI “Gabriel” wants to whisper instructions in your ear, 12.01.2015, Robots, disponibil la https://www.engadget.com/2015/12/01/ai-gabriel-wants-to-whisper-instructions-in-your-ear/.
[42] https://paradromics.com/#overview
[43] Ingrid Fadelli, PAL: A wearable system for context-aware health and cognition support, TechExplore, 20.05.2019, disponibil la https://techxplore.com/news/2019-05-pal-wearable-context-aware-health-cognition.html.
[44] http://www.arl.army.mil/
[45] Robert K. Ackerman, The Army’s Newest Technology Is the Human Brain. Signal (AFCEA), 01.09.2019, disponibil la https://www.afcea.org/content/armys-newest-technology-human-brain?fbclid=IwAR3KW JBE3Aqiyvhlt6f6r9j5Pvrw8XX0Y8 9KRPllxXX9K52gZCisLnDtnyA.
[46] https://www.digitalmarketplace.service.gov.uk/digital-outcomes-and-specialists/opportunities/8500
[47] Alves Ana, The evolution of neurocentric wearables, 03.04.2015, disponibil la https://wtvox.com/2015 /04/the-evolution-of-neurocentric-wearables/.
[48] Alan Gatherer, Wireless at the fringe – of human intranets, brain-machine interfaces and enhanced humans. CTN Issue, 09.2016, disponibil la http://www.comsoc.org/ctn/wireless-fringe-%E2%80%93-human-intranets-brain-machine-interfaces-and-enhanced-humans.
[49] The power to heal: tiny generator could repair damaged brains, and give soldiers an edge, SCMP, 16.03.2016, disponibil la http://www.scmp.com/tech/science-research/article/1925655/power-heal-tiny-generator-could-repair-damaged-brains-and-give.
[50] Shaun R. Patel, Charles M. Lieber, Precision electronic medicine in the brain, NatureBiotechnology,vol. 37, pp. 1007–1012 (2019), disponibil la https://www.nature.com/articles/s41587-019-0234-8.
[51] Alexander Poltorak. On the Possibility of Transplanting Mental States. OSF preprints, 16.04.2019, disponibil la https://osf.io/sjqfx/.
[52] Han K, Wen H, Shi J, Lu KH, Zhang Y, Fu D, Liu Z, Variational autoencoder: An unsupervised model for encoding and decoding fMRI activity in visual cortex. Neuroimage. 09.2019, vol.198, pp. 125-136, disponibil la https://www.biorxiv.org/content/10.1101/214247v2.full.
[53] T. Horikawa, M. Tamaki, Y. Miyawaki, Neural Decoding of Visual Imagery During Sleep. Science, vol. 340/6132, pp. 639-642, 03.05.2013, disponibil la http://science.sciencemag.org/content/340/6132/639.
[54] IBM. Brain Power. A brain-inspired chip to transform mobility and Internet of Things through sensory perception, disponibil la http://researchweb.watson.ibm.com/cognitive-computing/neurosynaptic-chips.shtml.
[55] Miguel Pais-Vieira, Mikhail Lebedev, Carolina Kunicki, Jing Wang, Miguel A. L. Nicolelis. A Brain-to-Brain Interface for Real-Time Sharing of Sensorimotor Information. Nature, Scientific Reports3, 1319 (2013), disponibil la https://www.nature.com/articles/srep01319.
[57] Ramakrishnan, A., Ifft, P., Pais-Vieira, M., Byun, Y., Zhuang, K., Lebedev, M. Computing Arm Movements with a Monkey Brainet. Sci Rep. 09.06.2015J; 5:10767, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/ pmc/articles/PMC4497496/.
[58] University of Southen Carolina, Scientists to bypass brain damage by re-encoding memories. New prosthesis aims to help people living with memory loss,29.09.2015, disponibil la https://www. sciencedaily.com/releases/2015/09/150929142524.htm.
[59] Adewole, D., Serruya, M., Harris, J., Burrell, J., Petrov, D., Chen, H., The Evolution of Neuroprosthetic Interfaces. Crit Rev Biomed Eng. 2016; 44(1-2): 123–152, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov /pmc/articles/PMC5541680/.
[60] del Valle J, Navarro X., Internațional review of neurobiology, vol. 109. Elsevier; 2013. Interfaces with the peripheral nerve for the control of neuroprostheses; pp. 63–83.
[61] Russia Today, Brains linked to computers will kill our inner freedom, 15.08.2017, disponibil la https://www.rt.com/news/399627-is-there-hope-for-freedom/.
[62] T. Denning, Y. Matsuoka, T. Kohno, Neurosecurity: security and privacy for neural devices. Neurosurgical Focus, Vol. 27, No. 1, 2009, disponibil la http://thejns.org/doi/abs/10.3171/2009.4. FOCUS0985.
[63] Anita van Mil, Henrietta Hopkins, Suzannah Kinsella Hopkins Van Mil, From our brain to the world: views on the future of neural interfaces. Hopkins Van Mil, 08.2019, disponibil la https://royalsociety.org/-/media/policy/projects/ihuman/public-engagement-full-report.pdf.
