5. Ofițerii de securitate cibernetică se remarcă prin capacitatea de a identifica rapid anomalii vizuale în condiții de zgomot informațional, atenția distributivă, capacitatea de susținere prelungită a atenției și concentrării, rezistenţa la oboseală cognitivă și deprivare de somn, reziliență la stres.
Programele de optimizare cognitivă constau în demersul ergonomic, prin identificarea și eficientizarea factorilor care influențează performanțele la locul de muncă, stimulare farmacologică (cofeină, modafinil[1]) și transcraniană electrică[2] și cu ultrasunete[3] drept contramăsuri la oboseală prin suprastimulare senzorială sau lucru îndelungat. Abordări complementare constau în educarea strategiilor de căutare vizuală și utilizarea unor interfețe senzoriale variate (sonore, haptice, creier-computer), care să prioritizeze informația în funcție de utilitate și importanţă[4].
6. Infanteriştii prezintă o serie de factori de risc în cursul desfășurării misiunilor, precum traumatismele craniene, arsuri, expunerea la toxice de mediu și de luptă, stres psihologic prelungit, deshidratare, epuizare fizică, malnutriție. Afectarea cognitivă în timpul operațiilor militare poate avea consecințe grave și perturbă randamentul colectiv.
Consumul de suplimente alimentare este o parte a culturii informale de îmbunătățire a performanțelor în rândul soldaților. Studiile efectuate în cadrul Armatelor SUA[5] și Marii Britanii au evidențiat că soldații utilizează în special suplimente vitaminice, proteine, aminoacizi, minerale şi, în proporţie redusă, steroizi anabolici. Motivația principală a fost creșterea masei musculare și recuperarea și refacerea mai rapidă după efort[6].
Având în vedere incidența crescută a consumului de suplimente, dar și o serie de riscuri (lipsa de eficiență, calitatea redusă, efecte adverse, interacții medicamentoase, costuri ridicate nejustificate etc.), Armata SUA a lansat în anul 2012 programul Operation Supliment Safety (OSS)[7]. Misiunea declarată este de a furniza cea mai bună consiliere bazată pe dovezi personalului militar, familiilor militarilor, personalului medical și comandanților cu scopul de a crește performanțele în condiții de siguranță medicală.
În domeniul civil menționăm inițiativa nonprofit SUPP.AI[8], lansată de Allen Institute for Artificial Intelligence (AI2), care utilizează algoritmi destinați evaluării automate a informațiilor medicale din articole științifice pentru a evidenția potențialele interacții dintre suplimentele alimentare și medicamente.
Stimulentele reprezintă o altă clasă farmacologică frecvent utilizată de infanterişti, pentru susținerea atenției, prelungirii stării de veghe, creșterii vitezei de reacție etc. Cele mai frecvente substanțe utilizate sunt cofeina, amfetaminele și eugeroicele[9], ultimul grup fiind preferat datorită efectelor secundare reduse și posibilității de asociere cu alte forme neinvazive de stimulare, precum cea transcraniană[10].
Efectele stimulării electrice transcraniene au fost studiate pe infanterişti și trupe speciale în mai multe situații, cu scopul de a stimula învățarea motorie[11], prelungirea stării de veghe, amplificarea memoriei, îmbunătățirea performanțelor vizuale, capacitățile de planificare[12].
Metoda a fost aplicată atât în cursul instrucţiei, cât și în cadrul simulărilor realiste pe parcursul mai multor zile și a fost bine tolerată. Au fost dezvoltate kituri tactice mobile capabile să înregistreze activitatea electrică a creierului în timp operaţional și dispozitive transcraniene portabile (electrice şi, într-un caz, și magnetice[13]), care să poată fi utilizate în condițiile unui teatru de luptă. S-a urmărit în special posibilitatea asocierii cu alte metode de stimulare și efectul asupra performanțelor fizice și cognitive.
Utilizarea tot mai frecventă a senzorilor și roboților tactici mobili (ex. programul STELLA – Smart Targeting Environment for Lower Level Assets[14]) în conflictele moderne implică și realizarea unor scheme de antrenament destinate familiarizării cu această tehnică și optimizării capacității de a integra și valorifica în timp real informația destinată detectării, achiziției și identificării țintelor. Pentru atingerea eficienței maxime în cadrul acestui parteneriat dintre operatorul uman și computer/AI-robot militar în condiții de luptă trebuie dezvoltate noi deprinderi precum coordonarea unor mici flote de roboți de către un singur operator sau sicronizarea acțiunilor în cazul formării unui „roi” (swarm)[15].
Necesitatea prevenirii accidentărilor în cursul instrucţiei, precum și scăderea costurilor au stat la baza implementării la scară largă a mediilor de antrenament bazate pe realitate virtuală sau imersivă (ex. platforma Athena[16]). Jocurile pentru securitatea națională (serious gaming) au permis dobândirea unor competenţe și au facilitat trecerea către etapa de antrenament real[17].
Studiul factorilor stresori[18] s-a putut efectua în condiții de siguranță sporită în medii virtuale, iar în unele cazuri au fost realizate simulări realiste în camere cu climă controlată[19], similară cu cea din zona teatrului de conflict. În felul acesta au putut fi identificate strategii de coping și reziliență, fără diminuarea capacității funcționale a soldaților[20]. În viitorul apropiat se urmărește operaționalizarea unor medii de antrenament sintetice (Synthetic Training Environment – STE) care să permită o imersiune completă, atât prin utilizarea soluțiilor de realitate virtuală multisenzorială (percepții generate și modelate prin intermediul interfețelor om-computer sincronizate), cât și a mediilor inteligente (intelligent environments – IE)[21].
Stresul posttraumatic reprezintă una dintre cele mai studiate probleme ale veteranilor, scopul principal fiind identificarea strategiilor preventive și de reziliență. O serie de studii au permis identificarea unor caracteristici biologice[22] și indicatori socio-profesionali[23] asociaţi cu o probabilitate crescută de dezvoltare a stresului posttraumatic, fapt care a permis stratificarea combatanților în categorii de risc. Au fost evaluate mai multe programe de prevenție, identificare timpurie și reziliență în perioadele de dinaintea trimiterii în teatrele de operațiuni. Strategiile de reziliență au fost atât farmaceutice, cât și psihologice (practicarea meditației[24]). O atenție deosebită a fost acordată familiilor combatanților și veteranilor, pentru a recunoaşte semnele precoce ale afectării emoționale și cognitive[25].
7. Trăgătorii de elită sunt desemnaţi pentru misiuni speciale care necesită cultivarea unor calități deosebite, care să ofere un avantaj decisiv în situațiile tactice.
Capacitatea de a identifica rapid anomalii vizuale minore este o calitate critică, atât în achiziția ţintelor, cât și pentru propria supraviețuire. Stimularea electrică și magnetică transcraniană a accelerat procesul de învățare, identificare rapidă a ţintelor camuflate[26] și a îmbunătățit performanțele, inclusiv în cazul experților[27]. Aceste metode pot fi aplicate și în cursul misiunilor reale, utilizând dispozitive mobile.
Utilizarea neurotehnologiilor în cursul procesului de învățare accelerată a permis identificarea unor tipare ale activității cerebrale (utilizând electroencefalografia, rezonanţa magnetică funcțională sau oximetria cerebrală), care apoi au fost modificate utilizând diverse metode ca feedback. Astfel, s-a realizat fie o comparaţie cu un tipar-expert considerat drept standard de excelenţă sau au fost inhibate zone cerebrale asociate cu o performanţă scăzută[28]. Feedbackul a fost sub forma stimulării repetitive transcraniene electrice și magnetice, aplicat în timpul executării antrenamentelor specifice[29].
Nevoia de menținere a stării de atenție și de concentrare pe perioade îndelungate în condiții dificile (stres de luptă, mobilitate redusă, disconfort termic, deshidratare, izolare) impune un suport farmacologic adecvat. Având în vedere și dimensiunea moral-psihologică a selectării și eliminării ţintelor, au fost eliminate substanțele farmaceutice care ar putea interfera cu capacitatea de luare a deciziilor.
Pentru menținerea stării de vigilenţă și a performanțelor vizuale sunt utilizate cofeina și eugeroicele (modafinil)[30], iar pentru diminuarea efectelor neuromotorii și cardiovasculare ale stresului combativ se administrează betablocante (propranolol).
Importanța achiziției rapide a țintei și prevenția surprizei tactice sunt relevate și de dezvoltarea sistemului Cognitive Technology Threat Warning System (CT2WS), care utilizează o tehnologie asemănătoare cu RAPID. Aceste echipamente sunt în fapt precursoarele sistemelor de identificare a anomaliilor, recunoaștere și prioritizare a țintelor viitorilor roboți autonomi de luptă, care încă necesită „human in the loop”. Achiziția de imagini realizată cu ajutorul unor senzori mulispectrali de ultimă generație (o versiune recentă are încorporat și un sistem radar) este procesată cu ajutorul unor algoritmi avansați de recunoaștere care prezintă și un modul de machine learning. Operatorul uman interacționează atât clasic, prin selectarea țintei, cât și prin intermediul unei interfețe creier (EEG/eye-tracking)-computer care surprinde reacția de recunoaștere (potențialul evocat cognitiv P300) declanșată de o țintă probabilă, care este ulterior analizată de soft în vederea clasificării automate[31]. O primă aplicație în cadrul acestui proiect, dezvoltată în colaborare cu corporația Northrop Grumman în anul 2008, a fost un sistem neuro-optic inteligent de tip binoclu, denumit Human-aided Optical Recognition/Notification of Elusive Threats (HORNET)[32].
O altă aplicație pentru armele de foc tactice ale infanteriei care utilizează un sistem de recunoaștere a țintelor este și SMASH, produs de firma israeliană Smart Shooter Ltd[33]. Acest sistem permite recunoașterea și clasificarea automată a unui număr mare de ținte, discriminează între “prieten și dușman”, facilitează învățarea accelerată în cazul novicilor și permite deblocarea focului doar când există o mare probabilitate de lovire a țintei.
8. Trupele de intervenție (first responders) /speciale (SOF)trebuie să facă faţă unui număr crescut de situații caracterizate de imprevizibilitate, timp scurt de răspuns, riscuri la adresa propriei persoane și a colegilor etc., aspecte care necesită profesionalism, performanţă, disciplină, loialitate și sacrificiu.
Condițiile dificile de activitate, obiectivele extrem de ambițioase și solicitările fizice, psihologice și cognitive extraordinare la care sunt supuși membrii trupelor speciale (Special Operation Force – SOF) a determinat U.S. Special Operations Command (USSOCOM) să propună pentru acestă categorie de forțe conceptul Hyper-Enabled Operator (HEO)[34], al cărui scop principal este atingerea supremației cognitive în raport cu potențialii adversari. HEO este definită de către SSOCOM drept “un luptător SOF aflat în posesia infrastructurii tehnologice care îi permite să atingă eficiența cognitivă maximală, tradusă în mediul operațional prin îmbunătățirea gradului de conștientizare situațională, reducerea încărcăturii cognitive și accelerarea procesului decizional”. Un accent deosebit este pus și pe conceptul Hyper-Enabled Team (HET), definit drept “o configurație de profesioniști SOF și parteneri care sunt abilități, echipați și conectați în rețea pentru a opera simultan și atinge dominanța în mediile fizic, virtual și cognitiv”.
Obiectivul principal al dominanței cognitive este accelerarea și creșterea calității procesului decizional în condiții operative, prin obținerea rapidă de date (nestructurate, semi-structurate, structurate) în orice format tehnic, fuzionarea lor, analiza multinivel, utilizarea cunoașterii experților și transformarea în informație acționabilă, ținând seama de particularitățile activității SOF și al profilului misiunii.
Dintre tehnologiile utilizate în cadrul HEO, care pot fi configurate în arhitecturi personalizate în funcție de profilul misiunii, menționăm: bănci de date, senzori adaptativi, sisteme de comunicații tactice scalabile, supercomputing și soluții de inteligență artificială, interfețe om-mașină adaptabile. Acest mediu tehnologic contribuie la materializarea unor aplicații specifice, precum identificarea și caracterizarea țintelor de interes utilizând fuziunea datelor obținute prin senzori multispectrali, traducere bidirecțională în/din limbi și dialecte rare în timp real, vedere artificială (computer/machine vision) și capacități audio care pot accelera procesul decizional, capacități avansate de analiză a rețelelor sociale care îmbunătățesc înțelegerea contextuală a particularităților și comportamentului mediului social (utilizate de exemplu in realizarea manevrelor cognitive), instrumente biomedicale destinate îmbunătățirii performanțelor umane[35].
Prima linie de optimizare a performanțelor fizice și cognitive o reprezintă aspectele nutriționale[36] și suplimentele alimentare, dominate de utilizarea vitaminelor, aminoacizilor și proteinelor, în scopul creșterii performanțelor musculare[37].
Deprivarea de somn este un aspect operaţional frecvent, astfel că identificarea contramăsurilor farmacologice și nonfarmacologice este prioritară. Cele mai utilizate substanțe sunt cofeina[38], amfetaminele, eugeroicele[39], care, deși menţin starea de vigilenţă, nu reușesc în totalitate să combată efectul de degradare progresivă a performanțelor specifice, în special cele de finețe (identificarea ţintelor ascunse, doborârea ţintelor la distanţă[40]).
Efectul farmacologic este de maximum 72 de ore[41], după care devine detrimental, iar în caz de persistenţă pot apărea tulburări neuropsihice severe (delir, halucinații, agresivitate, pierderea stării de conştienţă)[42].
Traumatismele craniene reprezintă un factor de risc frecvent întâlnit în cazul trupelor de intervenție. Alături de sistemele clasice de protecție, menționăm și un dispozitiv inovativ în curs de testare denumit Q-Collar dezvoltat de startup-ul Q30 Technology[43]. Dispozitivul are forma unui guler care realizează o compresie moderată la nivelul venelor jugulare și crește astfel volumul de sânge din cutia craniană, cu scopul de a diminua presiunile la care este supus creierul în cazul unui impact.
Stimularea electrică și magnetică transcraniană a contribuit la retenţia performanțelor vizuale și ale memoriei de scurtă durată, în condiții operaționale și deprivare de somn[44]. Există un interes crescut în cadrul trupelor speciale (ex. SEAL) pentru dezvoltarea unor soluții mobile de stimulare electrică transcraniană cu impact asupra atenției, stării de alertă și optimizării activității neuromusculare (asemănătoare cu produsul comercial Halo Sport 2)[45]. O abordare inovatoare, însă tratată cu precauţie, este revelarea modului în care metodele de stimulare transcraniană pot influența luarea deciziilor strategice în condiții de luptă[46].
Unul dintre cele mai noi programe DARPA, cu aplicabilitate mai ales în cazul specialităților militare de vârf (prin excelență la nivelul trupelor speciale), este Teaching AI to Leverage Overlooked Residuals (TAILOR)[47]. Scopul programului este de a utiliza soluțiile de inteligență artificială aparținând celui de-al treilea val de dezvoltare în scopul exploatării diferențelor statistice generate de particularitățile individuale pentru a realiza recomandări de precizie în privința metodelor de optimizare a performanței care ar permite individului și grupurilor să atingă un potențial maxim în funcție de profilul misiunii. În special se dorește aplicarea gândirii contextuale pentru a obține predicții contrafactuale utilizând date biologice, psihologice și sociologice responsabile de variațiile individuale. Un beneficiu al acestei abordări este transformarea diversității și abaterii de la medie din vulnerabilitate în element generator de eficiență și cunoaștere aprofundată, cu potențial de a obține străpungeri tehnologice asimetrice cu aplicabilitate preponderent în domeniul HPO militar.
Considerăm că acest program reprezintă cea mai bună ilustrare a modalității prin care soluțiile de inteligență artificială avansate pot fi utilizate în domeniul optimizării performanțelor cu aplicabilitate pentru un spectru larg de specialități militare și civile de vârf. Rezultatele pot fi valorificate și în medicina sportivă și spațială, precum și în domeniul medicinei de precizie, în special în oncologie, psihiatrie, recuperare medicală etc.
9. Pompierii prezintă o serie de condiții speciale de lucru, precum efortul fizic intens în condiții de căldură excesivă, gaze toxice, hipoxie, ecranare senzorială și pericol. Atributele cognitive sunt deosebit de importante în situațiile de risc major, care necesită decizii vitale rapide, uneori decizii morale cu suma zero, orientarea în mediu, reziliență fizică și psihologică, eficienţă.
Căldura excesivă prelungită, care este frecvent responsabilă de apariţia hipertermiei, reprezintă un factor dificil de controlat, care poate avea efecte grave asupra capacităților cognitive[48]. Au fost studiate mai multe metode de control al temperaturii și de scădere rapidă a temperaturii corporale[49], precum și de menținere a stării de conştienţă și a funcțiilor cognitive[50].
Traumatismele craniene, arsurile, inhalarea de fum, obezitatea[51], stresul profesional[52] sau posttraumatic etc. reprezintă factori de risc pentru bolile neurocognitive sau afectări neurologice severe. Acest cumul de factori poate determina atrofia cerebrală precoce sau a unor zone neurologice strategice precum hipocampul[53], cu consecințe ireversibile.
Un factor de risc redutabil în cazul pompierilor este stresul posttraumatic, ca urmare a pierderii de colegi și imposibilității de salvare a tuturor victimelor din catastrofe. Selecția internă este dublată de servicii psihologice precum evaluări periodice și suport în cazul identificării unei patologii (depresie, anxietate, insomnie[54]), adicţii, consum de alcool sau stupefiante[55] etc.
De exemplu, în cazul pompierilor care au luat parte la evenimentele din 11 septembrie 2001, incidenţa sindromului de stres posttraumatic a fost de circa 8% și s-a corelat cu timpul petrecut în proximitatea Turnurilor Gemene[56].
O serie de studii ergonomice încearcă să optimizeze fluxul informațional în cursul intervențiilor, astfel încât să existe o eficienţă maximă la nivel de individ și colectiv. Un accent deosebit este pus pe prioritizarea informațiilor și metodele de semnalizare în timp real a informațiilor critice pentru sănătatea personalului de intervenție[57]. Meditația (mindfulness) reprezintă o tehnică accesibilă și studiată în ultimii ani și în cazul pompierilor, cu rezultate încurajatoare[58].
[1] Lynch G., Gall C.M., Ampakines and the threefold path to cognitive enhancement. Trends Neurosci., 2006, vol. 29, pp. 554–562 10.1016, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16890999.
[2] Nelson J.T., McKinley R.A., Golob E.J., Warm J.S., Parasuraman R., Enhancing vigilance in operators with prefrontal cortex transcranial direct current stimulation (tDCS). Neuroimage, 2014, no. 85, pp. 909–917. 10.1016, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23235272.
[3] Tyler W.J., Noninvasive neuromodulation with ultrasound? A continuum mechanics hypothesis. Neuroscientist., 2011, no. 17, vol. (1), pp. 25–36, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/ 20103504.
[4] Denis Todd Vollmer, Milos Manic, Human interface for cyber security anomaly detection systems, Human System Interactions Conference, 2009, disponibil la http://ieeexplore.ieee.org/document/ 5091055/.
[5] Klicka V., King N., Lavin T., Assessment of dietary intake of cadets at the US Military Academy at West Point. J Am Coll Nutr., 1996, vol. 15, no. 3, pp. 273–282, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov /pubmed/8935443.
[6] Boos J., Wheble G., Campbell J., Tabner K., Self-administration of exercise and dietary supplements in deployed British military personnel during operation TELIC 13. J R Army Med Corps., 2010, no. 156(1), pp. 32–36., disponibil la https://www.researchgate.net/profile/George_Wheble/publication/43532253.
[7] https://www.opss.org/
[8] https://supp.ai
[9] Eliyahu U., Berlin S., Hadad E., Heled Y., Moran D.S., Psychostimulants and military operations. Mil Med., 04.2007, vol. 172, no. 4, pp. 383-387, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/ 17484308.
[10] McIntire L.K., McKinley R.A., Goodyear C., Nelson J., A comparison of the effects of transcranial direct current stimulation and caffeine on vigilance and cognitive performance during extended wakefulness. Brain Stimul., 2014, no. 7, pp. 499–507, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25047826.
[11] Reis J., Schambra H.M., Cohen L.G., Buch E.R., Fritsch B., Zarahn E., et al., Noninvasive cortical stimulation enhances motor skill acquisition over multiple days through an effect on consolidation. Proc. Natl. Acad. Sci. U.S.A., 2009, no. 106, pp. 1590–1595., disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc /articles/PMC2635787/.
[12] Dockery C.A., Hueckel-Weng R., Birbaumer N., Plewnia C., Enhancement of planning ability by transcranial direct current stimulation. Journal of Neuroscience. 2009, no. 29, pp. 7271–727.7, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19494149.
[13] Reis J., Robertson E., Krakauer J.W., Rothwell J., Marshall L., Gerloff C., et al., Consensus: Can tDCS and TMS enhance motor learning and memory formation? Brain Stimulat., 2009, no. 1, pp. 363–369, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2621080/.
[14] Dan Lafontaine, Army Futures teaming with industry on advanced robotics, sensors.15.08.2019, disponibil la https://www.army.mil/article/225158/army_futures_teaming_with_industry_on_advanced_robotics_ sensors.
[15] Mick Ryan, Human-Machine teaming for future ground forces. The Center for Strategic and Budgetary Assessments, 2018, pp. 19-21, disponibil la https://csbaonline.org/uploads/documents/Human_Machine_ Teaming_FinalFormat.pdf.
[16] Benjamin Jensen, Scott Cuomo, Wargaming with Athena: How to Make Militaries Smarter, Faster, and More Efficient with Artificial Intelligence. Center for Security Studies, 27.06.2018 disponibil la https://css.ethz.ch/en/services/digital-library/articles/article.html/f8940eb3-6066-409c-ae8c-e11e0c92pdf.
[17] Orvis K.A., Moore J.C., Belanich J., Murphy J.S., Horn DB. Are soldiers gamers? videogame usage among soldiers and implications for the effective use of serious videogames for military training. Military Psychology, 2010, vol. 22, no. 2, pp. 143–157.
[18] Bouchard S., Baus O., Bernier F., McCreary D.R., Selection of Key Stressors to Develop Virtual Environments for Practicing Stress Management Skills with Military Personnel Prior to Deployment. Cyberpsychology and Behavior. 2010, vol. 13, no. 1, pp. 83–94, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/ 20528298.
[19] https://www.tno.nl/en/focus-areas/defence-safety-security/roadmaps/operations-human-factors/climate-chambers -for-research-into-human-performance/
[20] Bouchard S., Guitard T., Bernier F., Robillard G., Virtual reality and the training of military personnel to cope with acute stressors in Brahnam S., Jain L.C., editors. Advanced Computer Intelligent Paradigms in Healthcare. New York: Springer-Verlag; 2011. pp. 109–128.
[21] Maria R. Gervais, The Synthetic Training Environment revolutionizes sustainment training. 31.08.2018, disponibil la https://www.army.mil/article/210105/the_synthetic_training_environment_revolutionizes _sustainment_training.
[22] van Zuiden, Geuze E., Willemen HLDM, Vermetten E. et al., Pre-existing high glucocorticoid receptor number predicts development of posttraumatic stress symptoms after military deployment. Am J Psychiatry, 2011, no. 168, pp. 89–96, disponibil https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21078706
[23] Karney B.R., Ramchand R., Osilla K.C., Caldaraone L.B., Burns R.M., Invisible wounds: Predicting the immediate and long-term consequences of mental health problems in veterans of Operation Enduring Freedom and Operation Iraqi Freedom. Santa Monica, CA: RAND; 2008.
[24] Johnson D.C., Thom N.J., Stanley E.A., Haase L., Simmons A.N., et al., Modifying resilience mechanisms in at-risk individuals: a controlled study of mindfulness training in Marines preparing for deployment. Am J Psychiatry., 2014, no. 171, pp. 844–853, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/ PMC4458258.
[25] Cozza S., Chun S., Military families and children during operation Iraqi Freedom, Psychiatric Quarterly., 2005, vol. 76, no. 4, pp. 371–378, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/ 16217632.
[26] Clark V.P., Impact of tDCS on performance and learning of target detection: Interaction with stimulus characteristics and experimental design. Neuropsychologia, 2012, vol. 50, no. 7, pp. 1594–1602, disponibil la http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0028393212001261.
[27] Clark V. P., Coffman B. A., Mayer A. R., Weisend M. P., Lane T. D. R., Calhous V. D., Wassermann E. M., TDCS guided using fMRI significantly accelerates learning to identify concealed objects. NeuroImage, 2012, no. 59, pp. 117–128., disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles /PMC3387543/.
[28] Chris Berka, Gregory K.W. Kwan. Chung, Sam O. Nagashima, Adrienne Musacchia, Using Interactive Neuro-Educational Technology to Increase the Pace and Efficiency of Rifle Marksmanship Training. Advanced Brain Monitoring. National Center for Research on Evaluation, Standards, and Student Testing: CRESST, 03.2008, disponibil la https://pdfs.semanticscholar.org/4f62/a5378bf52017c92d25d466683 733e5c7.pdf.
[29] Coffman B.A., Trumbo M.C., Flores R.A., Garcia C.M., van der Merwe A.J., Wassermann E.M., Clark V.P., Impact of tDCS on performance and learning of target detection: Interaction with stimulus characteristics and experimental design. Neuropsychologia, 2012, vol. 50, no. 7, pp. 1594–1602, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22450198.
[30] Finke K., Dodds C.M., Bublak P., Regenthal R., Baumann F., Manly T., et al., Effects of modafinil and methylphenidate on visual attention capacity: a TVA-based study. Psychopharmacology (Berl), 2010, no. 210, pp. 317–329, disponibil la http://sci-hub.cc/pubmed/20352415.
[31] Michael Gorman, DARPA threat detection technology uses a camera to see targets, software and soldier brains to identify them. Endgadget, 20.09.2012, disponibil la https://www.engadget.com/2012/09/20/ darpa-cognitive-technology-threat-warning-system-ct2ws/.
[32] https://news.northropgrumman.com/news/releases/northrop-grumman-led-team-awarded-contract-to-develop-electronic-binoculars-that-use-brain-activity-to-detect-threats
[33] https://www.smart-shooter.com/products/
[34] O traducere aproximativă ar fi “Operatorul/luptătorul SOF hiper-capabilitat”.
[35] Alex MacCalman, Jeff Grubb, Joe Register, Mike McGuire. The Hyper-Enabled Operator. Small Wars Journal, disponibil la https://smallwarsjournal.com/jrnl/art/hyper-enabled-operator.
[36] Bovill E., Tharion J., Lieberman R., Nutrition knowledge and supplement use among elite U.S. Army soldiers. Mil Med. 2003, vol. 168, no. 12, pp. 997–1000, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/ pubmed/14719624.
[37] Kennedy J., Arsenault J., Dietary supplement use in U.S. Army Special Forces Operations candidates. Mil Med., 1999, vol. 164, no. 7, pp. 495–501, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/ 10414065.
[38] Lieberman H.R., Tharion W.J., Shukitt-Hale B., Speckman K.L., Tulley R., Effects of caffeine, sleep loss, and stress on cognitive performance and mood during U.S. Navy SEAL training. Sea-Air-Land Psychopharmacology (Berl) 2002, vol. 164, no. 3, pp. 250-255, disponibil la https://www.ncbi.nlm .nih.gov/pubmed/12424548.
[39] Killgore W.D., Rupp T.L., Grugle N.L., Reichardt R.M., Lipizzi E.L., Balkin T.J., Effects of dextroamphetamine, caffeine and modafinil on psychomotor vigilance test performance after 44 h of continuous wakefulness. J Sleep Res., 09.2008, vol. 17, no. 3, pp. 309-321, disponibil la https://www.ncbi .nlm.nih.gov/pubmed/ 18522689.
[40] Morgan C.A. 3rd, Doran A., Steffian G., Hazlett G., Southwick S.M., Stress-induced deficits in working memory and visuo-constructive abilities in Special Operations soldiers. Biol Psychiatry, 2006, no. 60, pp. 722–729, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16934776.
[41] Tharion W.J., Shukitt-Hale B., Lieberman H.R., Caffeine effects on marksmanship during high-stress military training with 72 hour sleep deprivation.Aviat Space Environ Med., 04. 2003, vol. 74, no. 4, pp. 309-314, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12688447.
[42] Giam G.C.,Effects of sleep deprivation with reference to military operations. Ann Acad Med Singapore, 01.1997, vol. 26, no. 1, pp. 88-93, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/9140584.
[43] https://q30innovations.com/technology/.
[44] Falcone B., Coffman B. A., Clark V. P., Parasuraman R. Transcranial direct current stimulation augments perceptual sensitivity and 24-hour retention in a complex threat detection task. PLoS ONE (2014) 7:e34993.10.1371, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3325218/.
[45] https://www.military.com/daily-news/2017/04/02/super-seals-elite-units-pursue-brain-stimulating-technologies.html
[46] van ’t Wout M., Kahn R.S., Sanfey A.G., Aleman A., Repetitive transcranial magnetic stimulation over the right dorsolateral prefrontal cortex affects strategic decision-making. Neuroreport., 2005, no. 16, pp. 1849–1852, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16237340.
[47] https://www.darpa.mil/program/teaching-ai-to-leverage-overlooked-residuals
[48] Lee J.K., Koh A., Koh S., Neck cooling and cognitive performance following exercise-induced hyperthermia. Eur J Appl Physiol., 2014, vo. 114, no. 2, pp. 375–84, disponibil la https://www.ncbi.nlm. nih.gov/pubmed/ 24318656.l.
[49] Zhang Y., Balilionis G., Casaru C., Geary C., Schumacker R.E., Neggers Y.H. et al., Effects of caffeine and menthol on cognition and mood during simulated firefighting in the heat. Appl Ergon., 2014, vol. 45, no. 3, pp. 510–514, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23891504.
[50] Larsen B., Snow R., Aisbett B., Effect of heat on firefighters’ work performance and physiology. J Therm Biol., 2015, no. 53, pp. 1–8, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26590449.
[51] Dobson M., Schnall L., Exploring occupational and health behavioral causes of firefighter obesity: a qualitative study. Am J Ind Med, 2013, no. 56, pp. 776–790, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov /pubmed.
[52] Robinson J., Lynch P., Stress reactivity and cognitive performance in a simulated firefighting emergency. Aviat Space Med. 2013, vol. 84, no. 6, pp. 592–599, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/ 23745287.
[53] Winter H., Irle E., Hippocampal volume in adult burn patients with and without posttraumatic stress disorder. Am. J. Psychiatry, 2004, no. 161, pp. 2194–2200, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov /pubmed/15569889.
[54] Vargas de Barros V., Martins L.F., Saitz R., Bastos R.R., Ronzani T.M., Mental health conditions, individual and job characteristics and sleep disturbances among firefighters. J Health Psychol, 2013, no. 18, pp. 350–358, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22517948.
[55] Meyer E.C., Zimering R., Daly E., Knight J., Kamholz B.W., Gulliver S.B., Predictors of posttraumatic stress disorder and other psychological symptoms in trauma-exposed firefighters. Psychol. Serv., 2012, no. 9, pp. 1–15, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22449083.
[56] Soo J., Webber M. P., Gustave J., Lee R., Hall C.B., Cohen H.W., et al., Trends in probable PTSD in firefighters exposed to the world trade center disaster, 2001–2010. Disaster Med. Public Health, 2011, no. 2, pp. 197–203, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21900417.
[57] Greenlee T.A., Horn G., Smith D.L., Fahey G., Goldstein E., Petruzzello S.J., The influence of short-term firefighting activity on information processing performance. Ergonomics., 2014, vol. 57, no. 5, pp. 764–73, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24670047.
[58] Lindsay Holmes., A Simple Practice Can Transform the Lives of First Responders. Huffington Post, 21.08.2015, disponibil la http://www.huffingtonpost.com/entry/how-this-simple-practice-maytransform-the-lives-of-first-responders_us_55cb754be4b0f1cbf1e6ff66.
