Tehnici de psihoterapie și dezvoltare personală
Tehnici de psihanaliză, hipnoză clinică, psihogenealogie, onirologie. Sunt utilizate pentru identificarea și inițierea demersurilor de rezolvare a conflictelor inconștiente, unele cu determinism transgenerațional, al tensiunilor și refulărilor care se regăsesc apoi în activitatea personalului militar sub formă de erori involuntare (biasuri), tensiuni interne, falsă motivație etc. Demersul psihanalitic este destinat autocunoașterii profunde și perfecționării psihice, însă necesită o perioadă lungă de analiză pentru a apărea rezultate durabile și pozitive, care nu sunt garantate. De asemenea, există o serie de aspecte etice legate de confidențialitate.
Onirologia, în corelație cu studii de somnologie, poate oferi informații despre activitatea subconștientului, propriile reprezentări necenzurate ale selfului. În unele cazuri, prin antrenament sau tehnici de neurostimulare, se pot induce unele stări emoţionale pozitive în timpul viselor, cu efecte benefice asupra echilibrului psiho-emoțional. Practica îndelungată poate avea un efect de modulare a memoriei .
Tehnici de relaxare – meditație. Psihologie transpersonală. Sunt tehnici utilizate pentru relaxare în perioadele de odihnă, autocunoaștere, introspecție, transformare transpersonală (identificarea unor sensuri și semnificații transcedentale), studiul și experimentarea stărilor de conștiință alterate/extinse, experiențe arhetipale, identificarea de modalități de împlinire a metanevoilor etc. Efectul depinde de cooperarea subiectului, motivația și perseverenţa (luni, uneori ani). Tehnici neinvazive în sensul clasic, un potențial deosebit în asociere cu alte tehnici de augmentare cognitivă și relaxare (ex. metoda Jacobson de relaxare musculară progresivă). Se realizează sub îndrumarea unui expert .
Un interes crescut este manifestat de experții din mai multe armate NATO de utilizare a meditației (mindfulness training – MT) în diverse etape de instrucție și antrenamente specifice (control emoțional, îmbunătățirea aptitudinilor sociale , reziliență, fitness cognitiv și optimizare cognitivă, antrenament cognitiv pentru forțe speciale – SOF, utilizarea în strategii terapeutice adresate veteranilor ). Avantajele mindfulness-ului sunt lipsa de efecte secundare, relativa simplitate și faptul că nu necesită echipamente, beneficii pe termen lung în cazul practicii îndelungate.
Tehnicile de psihologie cognitiv-comportamentală sunt utilizate pentru influențarea și restructurarea modelelor cognitive, cu scopul de a elimina schemele cognitive care stau la baza comportamentelor dezadaptative și schimbarea perspectivei. Sunt uneori asociate cu metode de hipnoză clinică. Metoda prezintă aplicații în clinică, este validată și cu eficiență demonstrată. În mediul militar este utilizată pentru creșterea rezilienţei la stresul combativ, a capacității de autoreglare și autocontrol, optimizarea relațiilor interpersonale, identificarea și combaterea distorsionărilor cognitive, optimizarea performanțelor .
Consolidarea competenţelor socio-emoționale, de leadership, dezvoltarea caracterului, psihologia performanței contribuie la dezvoltarea competenţelor de comunicare socială, creșterea coeziunii și a motivației grupului, sincronizarea efortului pentru atingerea unui ideal comun, dezvoltarea unei viziuni în cadrul organizației și însușirea unui cod moral, interiorizarea loialității. Modelarea unei culturi organizaționale bazate pe excelenţă, deontologie, altruism, patriotism.
Persoanele poliglote prezinta avantaje cognitive semnificative, precum extinderea capacității de comunicare verbală și nonverbală, a flexibilității mentale, autocontrolului, controlului impulsurilor, capacității de multitasking. La acestea se adaugă și experiențele interculturale și capacitatea crescută de a înțelege și modula afectiv în contexte etno-sociale diverse.
Programarea neurolingvistică (NLP) este considerată a fi mai degrabă un element destinat dezvoltării personale decât o tehnică în sine. Utilitatea estimată constă în conștientizarea utilizatorului în legătură cu impactul psihologic al limbajului, oferind unele metode de influențare comportamentală a partenerului de discuție. Există puține dovezi solide privind capacitățile acestei metode, din cauza calității slabe a cursurilor de formare și comercializării excesive. Eficienţa reală a fost observată în condițiile utilizării de experți.
Studierea unui instrument muzical reprezintă o metodă accesibilă de formare a noi circuite funcționale cerebrale, de îmbunătățire a coordonării, atenției și performanțelor vizuale și auditive, aptitudinilor verbale , memoriei. Contribuie la diminuarea stării de stres, facilitează socializarea, creativitatea.
Brain entertaiment – tonurile binaurale, monoaurale, isocronice sunt metode neinvazive, cu un cost redus, accesibile. Sunt utilizate în ramuri ale medicinei alternative pentru obținerea unei stări de relaxare și vigilenţă crescută (alfa-theta), modificarea stării emoționale, optimizarea atenției, menținerea stării de concentrare , optimizarea somnului etc. Mecanismul de acțiune constă în sincronizarea dintre frecvenţa de ton și frecvenţa undelor cerebrale, efectul fiind influențat și de frecvenţa dominantă a utilizatorului.
S-au descris efecte sinergice în asociere cu metode de neurostimulare, stimuli vizuali, utilizarea nootropelor, meditație, meloterapie, tehnici de deprivare senzorială etc.
Neuroergonomie
Ergonomia este „un domeniu de activitate tehnico-științific din cadrul psihologiei muncii, care prin colaborarea dintre psihologi, fiziologi și tehnicieni studiază și realizează o astfel de organizare a sistemului «om-mașină-condiții de loc de muncă», astfel încât munca să fie efectuată cu costuri biologice minime și maximă eficiență” .
O ramură a acestei discipline este neuroergonomia, definită de Parasuraman drept „studiul funcțiilor cerebrale și al comportamentului la locul de muncă, prin utilizarea unor instrumente aparținând celor două domenii interdisciplinare menționate – neuroștiințele și ergonomia” . Utilitatea în domeniul securității naționale constă în optimizarea încărcării cognitive în cursul sarcinilor complexe (piloți de avioane, submarine, conducători de tancuri, analişti de imagine, ofiţeri de securitate aeroportuari etc.), adaptarea mediului de lucru, identificarea și dezvoltarea sinergiilor om-mașină, identificarea factorilor care contribuie la apariția și repetiția erorilor umane etc.
Cromoterapia este o metodă adjuvantă utilizată pentru reducerea stresului, realizarea unui mediu de lucru adecvat, prevenirea monotoniei, modularea ritmului veghe-somn, menținerea vigilenţei într-un mod nonfarmacologic (ex. modificarea culorilor și a temperaturii acestora la ecranele electronice). Este utilizată de armata SUA și probabil alte armate NATO cu scopul sporirii vigilenţei operatorilor radar, personalului care lucrează cu informații expuse pe ecrane electronice sau în medii de lucru izolate (buncăre, zona arctică), fără acces la lumina naturală timp îndelungat .
[1] Jacques Plas, Onirologie et onirocritique. Perspectives anthropologiques et philosophiques,teza de doctorat, pp. 244-246; 261-271, 2011, disponibilă la http://docnum.univ-lorraine.fr/public/UPV-M/Theses/2011/Plas.Jacques.LMZ1105.pdf.
[1] Ion Mânzat, Psihologie transpersonală, Editura Cantes, Iaşi, 2002, pp. 51-53, 159-163, disponibil la https://www.slideshare.net/SecretTed/ion-manzat-psihologie-transpersonala.
[1] Amishi P. Jha, Deploying Mindfulness to Gain Cognitive Advantage: Considerations for Military Effectiveness and Well-being, Conferenta STO-MP-HFM-302, Evidence-based Leader Interventions for Health and Wellness, Berlin, 06.04.2019, disponibil la http://www.amishi.com/lab/wp-content/uploads /Jhaetal_2019_HFM_302_DeployingMindfulness.pdf.
[1] Ceri Bowen, Novel adaptations of mindfulness in the UK Armed Forces during peacetime, Journal of the Royal Army Medical Corps, vol. 165, no. 2, disponibil la https://jramc.bmj.com/content/165/2/102.
[1] Anthony P. Zanescoa, Ekaterina Denkovaa, Scott L. Rogersb, William K. MacNultyc, Amishi P. Jhaa, Mindfulness training as cognitive training in highdemand cohorts: An initial study in elite military servicemembers, Progress in Brain Research, ISSN 0079-6123, 2018, disponibil la https://umindfulness .as.miami.edu/_assets/pdf/mindfulness-training-as-cognitive-training-in-high-demand -cohorts.pdf.
[1] Vasile Marineanu, Manual pentru pregătirea psihologică și controlul stresului operaţional, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2015, disponibil la https://dmru.mapn.ro/app/webroot/ fileslib/upload/files/cis/control-stres.pdf.
[1] FM6-22, Leader development,Departament of the Army, 30.05.2015,disponibil la http://www.milsci. ucsb.edu/sites/secure.lsit.ucsb.edu.mili.d7/files/sitefiles/fm6_22.pdf.
[1] Amunts K, Schleicher A., Outstanding language competence and cytoarchitecture in Broca’s speech region,Brain Lang., 04.2004;89(2):346-53, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/ 15068917.
[1] Robert Dilts, John Grinder, Richard Bandler, Judith DeLozier, Ghidul de programare neurolingvistică. Aplicaţii practice în psihoterapie, coaching şi psihologie, Editura VIDIA, Bucureşti, 2014, disponibil la http://www.vidia.ro/v2/wp-content/uploads/2014/05/ghidul_de_programare.pdf.
[1] Hetland L., Learning to make music enhances spațial reasoning,Journal of Aesthetic Education, 2000, 34: 179–238.
[1] Ho YC, Cheung MC, Chan AS., Music training improves verbal but not visual memory: Cross-sectional and longitudinal explorations in children, Neuropsychology, 2003, 17:439–450, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12959510.
[1] Susan A. Reedijk, Anne Bolders, Lorenza S. Colzato, Bernhard Hommel, Eliminating the Attentional Blink through Binaural Beats: A Case for Tailored Cognitive Enhancement, Front Psychiatry, 2015; 6: 82, disponibil la http://sci-hub.cc/https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4455234/.
[1] Turow G, Lane JD., Binaural beat stimulation: altering vigilance and mood states in Berger J, Turow G, editors, Music, Science, and the Rhythmic Brain: Cultural and Clinical Implications, New York, Routledge; (2011). pp. 122–36.
[1] https://osha.europa.eu/en/node/6953/file_view
[1] Raja Parasuraman, Neuroergonomics: research and practice, Theor. Issues in Ergon. Sci., 2003, vol. 4, no. 1–2, pp. 5–20, disponibil la http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.462.195&repdf. [1] Mark R. Lehto, Steven J. Landry, Jim Buck, Introduction to Human Factors and Ergonomics for Engineers,CRC Press, 2002, pp. 160-172.