3. Domeniul de afaceri și corporatist. Utilizarea metodelor de neuroaugmentare în acest segment de activitate este facilitată de faptul că domeniul privat este principalul dezvoltator și finanțator al cercetării din domeniu, cu excepția laboratoarelor militare.
O altă particularitate a economiei digitale contemporane, care se va accentua în deceniile următoare, este fenomenul multigenerațional – faptul că pentru prima dată cinci generații de angajați lucrează în cadrul aceleiași companii. Tendința este întâlnită și la nivelul echipelor de conducere, în opoziție cu sistemul monogenerațional inflexibil, de “castă”. Acest spectru generațional îi reunește atât pe tehnofobii cât și pe tehnofilii digitali (nativi digitali), aspect care obligă la identificarea instrumentelor de lucru și modificarea culturii organizaționale pentru a putea genera sinergie în cadrul unor echipe coezive multi-generaționale. Eliminarea surselor de conflict dintre generații, conceperea unei arhitecturi de relaționare și conectare inter-generațională, identificarea configurației generaționale care să răspundă cel mai bine nevoilor și obiectivelor pe termen lung, etc reprezintă doar câteva dintre problemele întâlnite în mediul de bussines contemporan.
Deși intrarea pe piață muncii a generațiilor de nativi digitali este percepută în general într-o manieră foarte favorabilă, considerăm că această viziune ignoră o serie de fenomene semnalate tot mai frecvent: vulnerabilitatea crescută la stresul psihologic și un program încărcat (sindrom de burnout), reziliența redusă (ex. incapacitatea de a gestiona eșecuri de etapă), o capacitate mai scăzută de concentrare pe o perioada mai îndelungată, abilități de comunicare interpersonală și empatie mai reduse, dependență de telefonul mobil (PSU – problematic smartphone usage[1]), etc.
Începând cu deceniul următor angajaților umani li se va alătura și partenerul virtual, inițial sub forma unui avatar sau robot care va utiliza algortimi de machine learning tot mai performanți, până la atingerea capacității de AI. Perspectiva atrăgătoare a beneficiilor trebuie să depășească o serie de bariere psihologice, de cultură organizațională și să identifice soluții la o serie de consecințe socio-economice precum șomajul tehnologic, limitarea salariilor angajaților umani (“AI induced poverty”), discriminarea în favoarea partenerului virtual etc.
Există și aplicații care contribuie la generarea de sinergie prin creșterea calității activității și a satisfacției angajaților, fără a ridică problema înlocuirii acestora. Un exemplu sunt algoritmii de inteligență artificială utilizați în scopul optimizării gândirii de grup sau colective (swarm sau “roi”) care sunt utilizați cu succes în luarea deciziilor de afaceri[2]. Aceste aplicații diferă de sistemul clasic de luare a deciziilor prin vot majoritar, sondaj sau studii care produc un vot popular (majoritar), prin fapul că generează un răspuns optimizat, rezultat din interacția complexă cu decidenții umani (ex. multiple cicluri de feed-back, identificare de alternative și soluții de compromis).
În acest cotext, competiția acerbă de piață și ciclul neîncetat al afacerilor globale creează o presiune care i-a determinat pe mulți din reprezentanții mediului de afaceri să recurgă în special la substanțe recreaționale, cu scopul optimizării performanțelor. După o etapă anarhică din perioada anilor ’80, nevoia de performanță s-a manifestat prin dezvoltarea unei culturi a sănătății, care a inclus în cele din urmă și consumul de nootropice sau alte tehnici de optimizare cognitivă.
Un pas important este și accentul pus pe instrumente inovatoare de măsurare a productivității și eficienţei muncii, în special utilizarea indicatorilor digitali rezultați din procesarea algoritmică de tip big data. Rolul componenţei emoționale în luarea deciziilor financiare este subliniat și de studiul posibilității de a măsura neinvaziv și în timp real variațiile unor hormoni precum testosteronul, ocitocina, cortizolul sau adrenalina[3].
Dezvoltarea tehnologiilor IT, modificările demografice, urbanizarea rapidă, modificările geopolitice și climaterice etc. au fost identificate ca megatrenduri care vor schimba radical fizionomia afacerilor. Se estimează că inteligenţa artificială va avea un rol distruptiv în privința resursei umane, astfel că există o preocupare pentru integrarea în afaceri a formelor de AI – asistive, colaborative, autonome și augmentative[4].
Este de așteptat ca și alte metode de îmbunătățire a performanțelor să devină o normă informală în corporații, în special uzul la scară largă al nootropicelor.
Totuși, se pare că cea mai indicată metodă de optimizare a stării de sănătate în rândul „gulerelor albe” este (aparent) și cea mai accesibilă. În ultimele două decenii studii multiple efectuate în mediile bancar, financiar și business subliniază rolul esențial al odihnei adecvate și în special al somnului nocturn de calitate în creșterea productivității și creativității[5]. Un număr tot mai mare de companii și instituții financiare de elită au implementat programe care permit unor categorii de personal să beneficieze de până la o oră de somn (power naps) în timpul amiezei, cu scopul de a crește gradul de atenție, concentrare și toleranță la frustrare.
Nevoia de inovare și creativitate i-a determinat pe o serie de antreprenori și reprezentanți ai companiilor din Silicon Valley să apeleze la smart drugs, inclusiv variante neconvenționale[6]. Cele mai frecvente substanțe utilizate în scop nootrop sunt modafinilul și adrafinilul, antidepresivele de tip SSRI, piracetamul şi, relativ recent, derivați ai acidului lisergic (microdozare)[7].
În ultimul deceniu au început să se dezvolte cluburi destinate îmbunătățirii performanțelor neurocognitive accesate cu precădere de elita socială, care fac uz de farmacologie, neurofeedback, antrenament cognitiv, neurotehnologii purtabile, monitorizarea parametrilor neurofiziologici și analiza prin algoritmi specializați, sesiuni de stimulare magnetică transcraniană, psihoterapie etc[8]. În unele situații aceste cluburi colaborează și cu medici neurologi, dar în calitate de „consultanți pentru îmbunătățirea calității vieții”, diferența de rol constând în faptul că decizia finală este a pacientului, iar colaborarea este considerată consultanță, nu act medical[9]. Este și cazul primei clinici destinate optimizării cognitive din Marea Britanie. Aceasta se adresează în special „clienților” din zona business și corporaţiilor [10] sau a clubului newyorkez Fild[11], în fapt mai degrabă un club sofisticat de wellness. Această abordare „de business”, care șterge limitele dintre actul medical și „wellness” considerăm că se află la limita sau chiar dincolo de prevederile etice, facilitând comportamente de abuz sau diminuarea standardelor de siguranță în cazul beneficiarului.
4. Domeniul academic. După cum am menționat în capitolele anterioare, alături de sportivi, studenții reprezintă categoria cu cea mai mare prevalenţă a consumului de nootropice sau alte substanțe utilizate cu scopul optimizării funcțiilor cognitive[12]. Eficienţa reală datorită modului empiric de administrare reprezintă un subiect disputat, în general observându-se mai ales efecte detrimentale sau false efecte pozitive[13].
Aspectele etice invocă riscul de a încuraja metode cu potențial adictiv și care facilitează performanțe academice fără o implicare a studentului, fapt care scurtcircuitează modelarea caracterială pe care o presupune procesul educativ[14].
Principalele substanțe utilizate de studenți sunt metilfenidatul, modafinilul, cofeina, complexul de vitamine B și ocazional donepezilul. Evaluarea efectelor a fost realizată pe baza unor anchete sociologice care au evidențiat că, aparent, cele mai eficiente molecule sunt modafinilul, adrafinilul și metilfenidatul, în timp ce substanța cea mai utilizată a fost cofeina[15].
Cele mai importante practici asociate cu performanțe școlare superioare au fost respectarea igienei somnului și practica sporturilor aerobe (atletism, înot, fitness)[16]. Studiile sociologice au pus în evidenţă și deschiderea studenților pentru alte forme de optimizare cognitivă, precum stimularea electrică transcraniană (ex. produsul comercial Focus V3[17]), deși în majoritatea cazurilor protocoalele de lucru au fost defectuoase[18]. Cu toate acestea, există un interes crescut pentru executarea unor aplicații care să permită realizarea sesiunilor de stimulare electrică transcraniană la distanță sub supravegherea online a unei persoane licențiate. Beneficiul în acest caz este reprezentat de utilizarea unor protocoale de lucru și o aparatură standardizată, aspecte care teoretic vor crește calitatea procedurii, vor minimiza riscurile și permit elaborarea de studii pe baza unei metodologii comune. Populațiile țintă sunt atât pacienții care necesită recuperare la domiciliu, cât și persoanele sănătoase interesate de efectuare de sesiuni de stimulare în scop augmentativ, studenții fiind segmentul cel mai atras[19].
Din dorința de a canaliza în mod etic, transparent și util interesul către nou specific tinerilor în contextul competitivității cultivate în cadrul instituțiilor academice de vârf au fost stimulate manifestările interne și internaționale în care studenții și tinerii în general sunt încurajați să prezinte și să discute într-o manieră științifică și legală diverse strategii de optimizare, augmentare, biohacking[20] etc.
Universitățile reprezintă și principalul generator de tehnologie civilă în domeniul neuroaugmentării, în general în parteneriat (corporate și/sau militar). Un număr în creștere de hackathon și competiții (ex. competiția Cybathlon[21] organizată de ETH Zürich) asigură competitivitatea crescută și cunoașterea accelerată în mod etic, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală.
În perspectivă, este de așteptat ca formele de augmentare cognitivă să fie reglementate la nivel universitar, alături de o modificare a modalităților de testare care să reflecte într-o măsura mai mare aspecte ale capacităților intelectuale și de personalitate ale studentului, care nu pot fi falsificate sau influențate medicamentos.
[1] Samantha Sohn, Phillipa Rees, Bethany Wildridge, Nicola J. Kalk, Ben Carter. Prevalence of problematic smartphone usage and associated mental health outcomes amongst children and young people: a systematic review, meta-analysis and GRADE of the evidence. BMC Psychiatry, vol. 19, article no. 356 (2019), disponibil la https://bmcpsychiatry .biomedcentral.com/articles/10.1186/s12888-019-2350-x?fbclid=IwAR26kkSLI4XPYFQsarTAn1jju2kL_1aWlWbFfxL 47WG8Aec7RXC36XF5yLU.
[2] https://unanimous.ai/.
[3] Shelly Fan, Can tracking our hormones make us smarter with money?, Singularity Hub, 29.05.2016, disponibil la https://singularityhub.com/2016/05/29/can-tracking-our-hormones-make-us-smarter-with-money/.
[4] PWC, Workforce of the future. The competing forces shaping 2030, disponibil la https://preview. thenewsmarket.com/Previews/PWC/DocumentAssets/480591.pdf.
[5] J. Jeffrey Gish, David T. Wagner, Denis A. Grégoire, Christopher M. Barnes, Sleep and entrepreneurs’ abilities to imagine and form initial beliefs about new venture ideas. Journal of Business Venturing, 16.08.2019, disponibil la https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0883902618303434 ?via%3Dihub.
[6] Laurie Segall, Erica Fink, Are smart drugs driving Silicon Valley ? CNN Tech, 26.01. 2015, disponibil la http://money.cnn.com/2015/01/25/technology/nootropics-smart-drugs/index.html.
[7] Olivia Solon, Meet the Silicon Valley-ites taking tiny hits of LSD to boost performance, The Wire, 24.10.2016, disponibil la http://www.wired.co.uk/article/lsd-microdosing-drugs-silicon-valley.
[8] Rina Raphael, Would you plunk down $30,000 to get the most from your brain?. FastCompany, 24.08.2018, disponibil la https://www.fastcompany.com/90220774/brain-wellness-club-field-specializes-in-neuroenhancement.
[9] Margaret Talbot, Brain gain. The New Yorker, 20.04.2009, disponibil la https://www.newyorker.com/ magazine/2009/04/27/brain-gain.
[10] SOFOS Associates, Brain Performance is Taking a Quantum Leap: SOFOS Associates – the UK’s First Brain Optimisation Clinic Launches. 10.10.2019, disponibil la https://pressreleases.responsesource.com/ news/98343/brain-performance-is-taking-a-quantum-leap-sofos-associates-the/.
[11] https://www.experiencethefeld.com/retreats/
[12] Maier L.J., Liechti M.E., Herzig F., Schaub M.P., To dope or not to dope: neuroenhancement with prescription drugs and drugs of abuse among Swiss university students. PLoS ONE, 2013, 8:e77967 10.1371, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3827185/.
[13] Smith M.E., Farah M.J., Are prescription stimulants “smart pills”? The epidemiology and cognitive neuroscience of prescription stimulant use by normal healthy individuals, Psychol Bull., 2011, no. 137, pp. 717–717-741, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3591814/.
[14] Ragan I., Bard I., Singh I., What should we do about student use of cognitive enhancers? An analysis of current evidence. Neuropharm., no. 64, 2013, pp. 588–595, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/ pubme/22732441.
[15] Mache S., Eickenhorst P., Vitzthum K., Klapp B.F., Groneberg D.A., Cognitive-enhancing substance use at German universities: frequency, reasons and gender differences. Wiener Medizinische Wochenschrift, 2012, vol. 162, pp. 262–271, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22707077.
[16] Ahrberg K., Niedermaier S., et al., The interaction between sleep quality and academic performance. J Psychiatr Res., 2012, vol. 46, no. 12, pp. 1618–1622, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov /pubmed/23040161.
[17] https://foc.us/v3/.
[18] Ursula Malone, Concerns over DIY brain stimulation kits that promise to improve school results, 05.04.2015, ABC News, disponibil la http://www.abc.net.au/news/2015-04-05/experts-concerned-about-diy-brain-zapping- for-school-marks/636898.
[19] Leigh E. Charvet, Margaret Kasschau, Abhishek Datta, Helena Knotkova, Michael C. Stevens, Angelo Alonzo, Colleen Loo, Kevin R. Krull, Marom Bikson, Remotely-supervised transcranial direct current stimulation (tDCS) for clinical trials: guidelines for technology and protocols. Front Syst Neurosci. 25.03.2015; vol. 9: 26, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4362220/.
[20] https://landing.biohackersummit.com/2019.
[21] https://cybathlon.ethz.ch/about-cybathlon.html.
