Utilizarea neuroaugmentării în scopul realizării de contramăsuri specifice împotriva factorilor de risc care afectează în mod negativ performanțele neurocognitive și comportamentale ale personalului de securitate națională reprezintă o altă modalitate de implementare în practică a acestui concept. Această abordare are în vedere factorii de risc și metodele care determină o scădere semnificativă și persistentă, reversibilă sau permanentă, a capacităților neuropsihologice (cognitive, afective, comportamentale) ale personalului militar. Termenul „factori de risc” este suficient de general, încât să acopere și riscurile ocupaționale sau comportamentele ilicite, însă în ultimul timp se realizează o discriminare între expunere ocupațională și operațională și acțiunile direcționate, ostile, care au drept scop afectarea capacităților neurocognitive[1].
Factorii de risc responsabili de afectarea în mod negativ a performanțelor neurocognitive ale personalului de securitate națională pot fi clasificați, funcție de etiologie și interesul din punct de vedere medico-militar, în următoarele categorii:
- generali – comuni mediului civil și militar;
- ocupaționali – întâlniți în perioada serviciului militar și caracteristici armei sau tipului de serviciu militar efectuat;
- în teatrele de operații – întâlniți în perioadele combative, active, în special când zona de operațiuni este în alt spațiu geografic;
- agresiuni dirijate – sunt factori de risc speciali, care vizează afectarea și degradarea țintită a capacităților neuropsihologice ale unei persoane sau grup redus de indivizi selectați de către o entitate adversă.[2].
Alimentația necorespunzătoare, în special excesul de zaharuri, băuturi carbogazoase, grăsimi hidrogenate etc. (asociată în general cu stilul de viață occidental), este un factor favorizant major pentru apariția bolilor metabolice, tulburări ale somnului, scăderea atenției și concentrării, apariția precoce a patologiilor cardiovasculare și oncologice[3] etc.
O serie de aditivi alimentari utilizați frecvent au fost corelați cu scăderea atenției și concentrării, tulburări ale somnului, favorizarea stărilor de hiperexcitabilitate (în special la tineri, în asociere cu excesul de zahăr)[4]. O altă fațetă a malnutriției sunt deficienţele alimentare, în special lipsa unor vitamine B (folaţi, vitamina B12), acizi omega-3, alte vitamine liposolubile, în special la persoanele supraponderale[5]. Tabagismul și consumul cronic de alcool, chiar și în cantități reduse, însă pe o perioadă îndelungată de timp, afectează și funcțiile cognitive, rezistenţa la efort, facilitează apariția unor probleme de sănătate cronice sau grave[6]. Consumul de droguri ușoare (cel mai frecvent, cannabis), chiar și pe o perioadă scurtă de timp, a fost asociată cu scăderea performanțelor academice și tulburări ale afectivității, iar în unele cazuri, tulburări minore de personalitate[7].
Nerespectarea unor aspecte de igienă personală a fost corelată cu deteriorarea performanțelor cognitive și creșterea perioadelor de concediu medical. Lipsa activităților sportive și sedentarismul reprezintă o cauză independentă care determină o diminuare a funcțiilor cognitive, în timp ce practica regulată a exercițiilor fizice, în special de tip aerob, are un puternic efect neuroprotector[8].
Absenţa unui program judicios de muncă, nerespectarea unor norme elementare de igiena muncii și ergonomie, a legislației muncii și lucrul în ture, un mediu profesional hipercompetitiv și coroziv etc. pot determina dezechilibre psihoemoționale și cognitive, tulburări ale somnului, stări depresive etc. Depresiile subclinice nerecunoscute și netratate, în special dacă persistă un timp îndelungat, sunt o cauză importantă şi subdiagnosticată de scădere a capacității de muncă, în special în perioade de performanţă sau stres[9].
Utilizarea în exces a calculatoarelor, uneori peste 8 ore/zi, a fost asociată cu sedentarismul, creșterea ponderală, diminuarea capacităților de comunicare și afectarea somnului. În formele avansate, lipsa îndelungată a exercițiului cognitiv prin vizualizarea unui conținut online selectat (divertisment, rețelele sociale – „eco chambers”) poate determina o scădere a capacităților naturale de memorare până într-un stadiu avansat, însă reversibil la tineri, denumit demenţă digitală[10].
Factorii ocupaționali diferă în funcție de arma militară, specialitate, mediu profesional, utilizarea sau expunerea la unele dispozitive militare, toxice din mediul înconjurător, condiții de lucru etc. Acești factori sunt în general bine cunoscuți și studiați, în încercarea de a reduce impactul negativ asupra factorului uman. Standardele ocupaționale specifice fiecărei profesii și specializări militare stabilesc norme cu privire la gradul admis, limitele expunerii la diverși factori de risc ocupaționali și există măsuri specifice în funcție de potențialele incidente[1]
De exemplu, aviatorii au o incidenţă mai crescută a leziunilor cerebrale din cauza accelerațiilor puternice, hipoxiei și traumatismelor craniene[12], în timp ce stresul posttraumatic este mai frecvent întâlnit la pompieri[13] (expunerea la temperaturi înalte timp îndelungat, traumatisme craniene repetate, fum toxic, hipoxie). Tanchiștii au o incidenţă mai crescută a depresiilor, ca urmare a toxicității din mediul de lucru, traumatismelor craniene repetate și gradului redus de socializare[14]. În cazul medicilor militari s-a observat o vulnerabilitate crescută la sindromul de burn-out, care poate cauza scăderi semnificative ale capacității de muncă și ale calității actului medical[15]
Un caz intens studiat este expunerea prelungită a soldaților americani la „Agentul Orange” și alte erbicide exfoliante în timpul conflictului din Vietnam şi, ulterior, pe teritoriul SUA (ca urmare a utilizării echipamentului contaminat)[16] sau accidental, în câteva incidente[17]. Multiple studii efectuate pe parcursul a aproape cinci decenii au relevat impactul pe care contactul cu aceste substanțe l-a avut asupra sănătății cardiovasculare și cerebrovasculare[18], precum și rata de cancer[19] mult mai crescută la veteranii din Vietnam.
Sindromul din Golf (Primul Război din Golf, 1991) este un alt caz bine documentat, cercetarea pentru identificarea unor metode terapeutice eficiente fiind în continuare o prioritate. Această denumire a fost acordată unui set polimorf de manifestări (boala multisindrom) întâlnit la veteranii din Primul Război din Golf ca urmare a utilizării la scară largă a vaccinurilor împotriva efectelor substanțelor toxice de luptă și expunerii la doze reduse de toxice volatile, rezultate din distrugerea unor instalații chimice irakiene.
Această patologie afectează, în diverse grade, circa 25-32% din cei 697.000 de veterani mobilizați în teatrul de conflict (operațiile Furtună în deşert și Scutul Deşertului[20]). Manifestările cuprind oboseală rapidă, tulburări ale somnului, dureri de cap, tulburări cognitive, manifestări psihiatrice[21], dureri articulare, probleme digestive etc. Tabloul clinic a fost și mai grav la veteranii cu o expunere anterioară sau ulterioară conflictului la pesticide[22] și alte afecțiuni la nivelul sistemului nervos central (traume craniene, stres posttraumatic, expunere repetată la unde de şoc, consum îndelungat de stupefiante, alcool etc.).
În unele situații substanțe toxice provenite în mod natural din mediu sau ca rezultat al poluării accidentale sau deliberate (ex. episodul incendierii sondelor de petrol din timpul primului război din Golf) pot fi responsabile de afectarea sănătății personalului militar. Din categoria neurotoxinelor naturale menționăm acidul domoic[23] și β-N-metilamino-L-alanina (BMAA)[24] care pot fi consumate accidental în special prin ingestia repetată de fructe de mare și pești marini.
Traumatismele craniene repetate sau grave în timpul efectuării serviciului militar, în special în perioadele combative, reprezintă o problemă care a fost reanalizată în ultimul deceniu. Aparenta lipsă a consecințelor imediate la lovituri de intensitate moderată, efectele insidioase instalate la distanţă, uneori de un deceniu, asocierea cu alte agresiuni neurologice etc. au determinat ca acest subiect să fie relativ ignorat după modificările efectuate la echipamentele de luptă din timpul Războiului din Vietnam. Conflictele din Golf, Irak și Afganistan au demonstrat importanţa protecției suplimentare la nivelul sistemului nervos, a recunoașterii precoce a leziunilor și a aplicării rapide a unor protocoale medicale[25].
S-a observat că și expunerea la suflul exploziilor, chiar aflate la distanțe mari, este de natură să determine modificări organice la nivelul SNC și cu timpul, tulburări de afectivitate sau comportamentale (blast-induced minor traumatic brain injury – MTBI)[26].
Unele modificări induse de traumatismele craniene moderate se manifestă la nivelul altor sisteme și organe, fapt care întârzie realizarea unui diagnostic precoce și/sau complet. De exemplu, s-a observat că în urma traumatismelor cerebrale se pot produce la distanță de săptămâni modificări importante la nivelul colonului care facilitează apariția infecțiilor sistemice, potențial grave, care la rândul lor reprezintă o cauză de prognostic prost al pacienților cu traumatisme cerebrale[27].
O altă problemă majoră de sănătate în cadrul veteranilor sunt afecțiunile psihiatrice și mai ales sindromul de stres posttraumatic (PTSD). Tulburările psihiatrice pot produce modificări de personalitate persistente, care sunt incompatibile cu statutul de militar și de comandă sau pot fi responsabile de lipsa de adaptare la viața civilă[28].
Metastudiile evidențiază un consum crescut de alcool și substanțe de abuz în cazul militarilor cu PTSD și alți factori de risc neurologici (în special traumatisme craniene repetate)[29]. Riscul suicidar este mult mai crescut în cazul veteranilor cu PTSD, reprezentând o complicație majoră și uneori intractabilă[30].
Probleme de sănătate au fost identificate și în cazul personalului care petrece un timp îndelungat în fața monitoarelor, ca parte a efectuării îndatoririlor (ofițeri radar, controlori drone, analiști de imagine, ofițeri de cibersecuritate etc). Tulburările frecvent raportate, similare cu cele întâlnite în cazul gamerilor profesioniști, includ vederea încețoșată și alte tulburări de adaptare vizuală, dureri de spate și gât, sindom de tunel carpian, supraponderalitate și modificări metabolice datorate sedentarismului prelungit și consumului de băuturi carbogazoase și cofeinizate bogate în zahăr, stări depresive și anxietate[31].
În mediul militar, departamentul de medical intelligence este responsabil de realizarea măsurilor informativ-operative destinate asigurării sănătăţii militarilor (force protection) aflaţi în afara graniţelor naţionale, în special a celor aflaţi în teatre de operaţii. Obiectivul principal constă în identificarea şi evaluarea potenţialelor ameninţări (epidemiologice, toxicologice, radiologice, de mediu) la adresa sănătăţii personalului. Departamentul de medical intelligence are şi responsabilitatea de a indica zonele optime de amplasare a unităţilor spitaliceşti militare mobile în funcţie de eficienţa operaţională, asigurarea logistică, protecţia, de a evalua sistemele de sănătate publică sau militare din ţări de interes, de a monitoriza starea de sănătate a soldaţilor din armatele adverse şi a leaderilor militari marcanţi.
După anul 2001 s-a acordat o atenţie aparte consecinţelor medicale produse de un atac terorist în care sunt utilizate arme biologice, chimice sau radiologice şi monitorizării informaţiilor, oamenilor de ştiinţă şi echipamentelor medicale şi de laborator care pot contribui la fabricarea unor arme de distrugere în masă.
În Statele Unite principala instituție de medical intelligence este National Center for Medical Intelligence[32], o componentă a Defense Intelligence Agency.
[1] Joshua Kaeting, Should we fear neuro-war more than normal war?, Foreign Policy, 04.09.2009, disponibil la http://foreignpolicy.com/2009/09/04/should-we-fear-neuro-war-more-than-normal-war/.
[2] Monda, V., La Marra, M., Perrella, R., Caviglia, G., Iavarone, A., Chieffi, S., Messina, G., Carotenuto, M., Monda, M., Messina, A., Obesity and brain illness: from cognitive and psychological evideces to obesity paradox, Diabetes Metabolic Syndrone and Obesity, 21.11.2017, vol. 10, pp. 473-479, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5701608/.
[3] Reichlet AC., The impact of junk foods on the adolescent brain, Birth Defects Res., 01.12.2017 vol. 109(20), pp. 1649-1658, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/29251841.
[4] Solas M, et all., Inflammation and gut-brain axis link obesity to cognitive dysfunction: plausible pharmacological interventions., Curr Opin Pharmacol., 12.2017, vol. 37, pp. 87-92,disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/29107872.
[5] Poulose SM, et al., Nutritional Factors Affecting Adult Neurogenesis and Cognitive Function, Advanced Nutrition.,15.11.2017, vol. 8(6), pp. 804-811, disponibil la adresa https://www.ncbi.nlm.nih.gov/ pubmed/29141966.
[6] Schreuders M, Nuyts PAW, van den Putte B, Kunst AE., Understanding the impact of school tobacco policies on adolescent smoking behaviour: A realist review,Soc Scientific Medicine., 06.2017, no. 183, pp. 19-27, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/28458071.
[7] Mizrah R, Wats J, Tseng Y., Mechanisms contributing to cognitive deficits in cannabis users,Neuropharmac., 15.08.2017, no. 124, pp. 84-88, disponibil la adresa https://www.ncbi.nlm.nih.gov /pubmed/28414051.
[8] Li JW, et all. The effect of acute and chronic exercise on cognitive function and academic performance in adolescents: A systematic review, J. Sci. Med. Sport, 09.2017, vol. 20(9), pp. 841-848, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/28185806.
[9] Phillips C., Brain-Derived Neurotrophic Factor, Depression, and Physical Activity: Making the Neuroplastic Connection, Neural Plast. 2017:7260130, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/ articles/PMC5591905/.
[10] https://www.forbes.com/sites/tonybradley/2017/06/19/dealing-with-the-effects-of-digital-dementia/#7d8.
[11] Marriott BP, Hibbeln JR, Killeen TK, Magruder KM, Holes-Lewis K, Tolliver BK, Turner TH, BRAVO Group, Design and methods for the Better Resiliency Among Veterans and non-Veterans with Omega-3’s (BRAVO) study: A double blind, placebo-controlled trial of omega-3 fatty acid supplementation among adult individuals at risk of suicide, Contemp Clin Trials., 03.2016, no. 47, pp. 325-33, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26855120.
[12] McGuire SA, BooneG R, Sherman PM, Tate DF, Wood JD, Patel B, et. all., White Matter Integrity in High-Altitude Pilots Exposed to Hypobaria, Aerosp Med Hum Perform.01.12. 2016, vol. 87(12), pp. 983-988, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/pmid/28323582/.
[13] Boffa JW, Stanley IH, Hom MA, Norr AM, Joiner TE, Schmidt NB, PTSD symptoms and suicidal thoughts and behaviors among firefighters, J Psychiatr Res., 01.2017, no. 84, pp. 277-283, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/27810667.
[14] Holtkamp MD, Grimes J, Ling G., Concussion in the Military: an Evidence-Base Review of mTBI in US Military PersonnelFocused on Posttraumatic Headache., Curr Pain Headache Rep. 06.2016, no. 20(6), pp. 30-37, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/27084376.
[15] Adler AB, Adrian AL, Hemphill M, Scaro NH, Sipos ML, Thomas JL., Professional Stress and Burnout in U.S. Military Medical Personnel Deployed to Afghanistan,Mil Med., 03.2017, no. 182(3), pp. 1669-676, disponibil lahttps://academic.oup.com/milmed/article-lookup/doi/10.7205/MILMED-D-16-00154.
[16] Lurker PA, Berman F, Clapp RW, Stellman JM, Post-Vietnam military herbicide exposures in UC-123 Agent Orange spray aircraft, Environ Res., 04.2014, no. 130, pp. 34-42, disponibil la https://www.ncbi.nlm. nih.gov/pubmed/24566076.
[17] Young AL, Newton M, Long overlooked historical information on Agent Orange and TCDD following massive applications of 2,4,5-T-containing herbicides, Eglin Air Force Base, Florida,Environ Sci Pollut Res Int., 2004, no. 11(4), pp. 209-221, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15341310.
[18] Gunderson CH, Daroff RB, Neurology in the Vietnam War, Front Neurol Neurosci. 06.2016, no. 38, pp. 201-213, disponibil lahttps://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/27035455.
[19] Yi SW, Ohrr H, Agent Orange exposure and cancer incidence in Korean Vietnam veterans: a prospective cohort study, Cancer, 01.12.2014, no. 120(23), pp. 3699-3706, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih. gov/pubmed/25103108.
[20] Ron Powers, Desert Shield/Desert Storm basic timelines, The Balance, 24.01.2018, disponibil la https:// www.thebalance.com/desert-shield-desert-storm-basic-timeline-3357157.
[21] Janulewicz P, Krengel M, Maule A, White R, Heeren T, Sullivan K, Neuropsychological characteristics of Gulf War illness: A meta-analysis, PLoS One. 17.05.2017, vol. 12, no. 5, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5435307.
[22] Sullivan K, Krengel M, Bradford W, Stone C, Thompson TA, Heeren T, White RF, Neuropsychological functioning in military pesticide applicators from the Gulf War: Effects on information processing speed, attention and visual memory, Neurotoxicol Teratol., 07.112017, vol. 65, pag. 1-13, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/29126934.
[23] Grattan LM, Boushey CJ, Liang Y, Lefebvre KA, Castellon LJ, Roberts KA, Toben AC, Morris JG. Repeated Dietary Exposure to Low Levels of Domoic Acid and Problems with Everyday Memory: Research to Public Health Outreach. Toxins (Basel). 28.02.2018, vol. 10(3), disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5869391/.
[24] Cox PA, Kostrzewa RM, Guillemin GJ. BMAA and Neurodegenerative Illness. Neurotox Res. 01.2018, vol. 33(1), pp. 178-183, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/28540663.
[25] Thompson JM, Scott KC, Dubinsky L., Battlefield brain: unexplained symptoms and blast-related mild traumatic brain injury,Can Fam Physician., 11.2008, no. 54(11), pp. 1549-51, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/pmid/19005124/.
[26] Manners JL, Forsten RD, Kotwal RS, Elbin RJ, Collins MW, Kontos AP, Role of Pre-Morbid Factors and Exposure to Blast Mild Traumatic Brain Injury on Post-Traumatic Stress in United States Military Personnel,J Neurotrauma., 1.10.2016, vol. 33(19), pp.1796-1801, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih. gov/ pmc/articles/pmid/27027526.
[27] Ma EL, Smith AD, Desai N, Cheung L, Hanscom M, Stoica BA, Loane DJ, Shea-Donohue T, Faden AI. Bidirectional brain-gut interactions and chronic pathological changes after traumatic brain injury in mice. Brain Behav Immun. 11.2017, vol. 66, pp. 56-69, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih. gov/pmc/articles/PMC5909811/.
[28] Todd RM, MacDonald MJ, Sedge P, Robertson A, Jetly R, Taylor MJ, Pang EW, Soldiers With Posttraumatic Stress Disorder See a World Full of Threat: Magnetoencephalography Reveals Enhanced Tuning to Combat-Related Cues, Biol Psychiatry., 15.12.2015, no. 78(12), pp. 821-829, disponibil la http://linkinghub.elsevier.com /retrieve/pii/S0006-3223(15)00432-1.
[29] Scofield DE, Proctor SP, Kardouni JR, Hill OT, McKinnon CJ., Risk Factors for Mild Traumatic Brain Injury and Subsequent Post-Traumatic Stress Disorder and Mental Health Disorders among United States Army Soldiers,J Neurotrauma., 12.2017, no. 34(23), pp. 3249-3255, disponibil la https://www.ncbi .nlm.nih. gov/pubmed/28895451.
[30] Lusk J, Brenner LA, Betthauser LM, Terrio H, Scher A, Schwab K, Poczwardowski A, A Qualitative Study of Potential Suicide Risk Factors Among Operation Iraqi Freedom/Operation Enduring Freedom Soldiers Returning to the Continental United States (CONUS),J Clin Psychol., 10.2015, vol. 71(9), pp. 843-855., disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25759094.
[31] American Osteopathic Association. Elite-level video gaming requires new protocols in sports medicine: Esport athletes at risk for physical, psychological and metabolic disorders. ScienceDaily. ScienceDaily, 04.11.2019, disponibil la https://www.sciencedaily.com/releases/2019/11/191104121617.htm.
[32]https://www.esd.whs.mil/Portals/54/Documents/DD/issuances/dodi/642001p.pdf?ver=2019-06-06-145150 -737
