Conceptul de optimizare a performanțelor umane a fost integrat și în doctrinele altor armate, existând o serie de instituții sau organizații militare care desfășoară în mod explicit astfel de programe.
Canada. În anul 2017 este publicat raportul „Identifying Ethical Issues of Human Enhancement Technologies in the Military”[1]redactat de oficiali din cadrul Agenției de Cercetare și Dezvoltare a Apărării din Canada (Defence Research and Development Canada – DRDC). Mesajul principal al acestui document, menționat încă din primele pagini, este că aplicațiile HPO în mediul militar necesită o revizuire a politicilor, mediului legislativ, seturilor de valori și codurilor etice utilizate în prezent, în absența cărora nu vor putea fi complet evaluate și introduse în uz de forțele armate (canadiene). Definirea cadrului etic încă din perioada de dezvoltare a acestor tehnologii va permite o implementare rapidă și cu riscuri reduse, astfel încât forțele armate să își păstreze competitivitatea în fața adversarilor. În raport sunt prezentate 34 de tehnologii HPO emergente, încadrate de autori în trei mari categorii: fiziologie, computațional/cognitiv, automatizare/robotice.
În domeniul civil se remarcă interesul pentru epidemiologia augmentării cognitive în rândul studenților și implicațiile asupra sănătății, performanțelor academice și eticii[2]. În acest sens subliniem și înființarea în 2007 a unui puternic centru de neuroetică – The National Core for Neuroethics[3] la University of British Columbia (UBC). Un aspect original este și studiul farmacologic al substanțelor psihedelice efectuat în cadrul Multidisciplinary Association for Psychedelic Studies (MAPS)[4] fondată în anul 1986.
Franța, membră a selectului club al națiunilor nucleare, are în componență întreg spectrul de specialități militare, capabile să acționeze în orice mediu fizic și oriunde pe Glob. O serie de recorduri (de exemplu recordul de scufundare experimentală în saturație – experimentul Hydra X, la 701 m realizat de scafandrii militari francezi, în 1992[5]; în sfera civilă – campionul free-diver Guillaume Néry[6]) demonstrează nivelul excepțional de selecție și pregătire a personalului militar și sanitar, precum și aparatura medicală autohtonă de înalt nivel. Menționăm în special ca instituție de excelență în domeniul HPO Institutul de Medicină și Fiziologie Spațială (MEDES)[7] implicat în selecția, antrenamentul și recuperarea post-misiune a astronauților francezi sau ESA.
În sectorul civil neuroaugmentarea prezintă interes atât din punctul de vedere al sănătății publice (studii sociologice și epidemiologice legate de consumul de substanțe nootrope și comportamentele riscante asociate), stabilirii unui cadru etic al „neuro-ameriorării”[8], cât și din perspectiva politicilor publice. Un exemplu în acest sens este raportul „L’impact et les enjeux des nouvelles technologies d’exploration et de thérapie du cerveau”[9] prezentat de către l’Office parlementaire d’évaluation des choix scientifiques et technologiques (OPECST) în anul 2012. În cadrul acestui document se realizează o prezentare exhaustivă a metodelor de neuroimagistică, tehnicilor de monitorizare a activității cerebrale in vivo și in vitro, interfețelor creier-computer, altor neurotehnologii. Alături de puncte de vedere etice și prevederi legislative sunt subliniate și o serie de aspecte legate de augmentarea artificială a performațelor: dopajul cognitiv, ciborgizarea, utilizarea neuroaugmentării în domeniul militar, prevederile și etica transhumanismului.
Germania acordă o importanţă deosebită impactului social și academic generat de utilizarea de substanțe nootrope, abordarea fiind din perspectiva sănătății publice și eticii academice. Motivați în special de corelația dintre neuroenhancement și riscul de consum al substanțelor ilegale sau adoptării unor comportamente riscante, autoritățile și mediul universitar german au realizat probabil cel mai mare număr de cercetări (epidemiologice, sociologice, antropologice) din spațiul comunitar în ultimul deceniu.
Pe teritoriul Germaniei se află şi unul din cele mai avansate centre HUP din Europa – The European Astronaut Centre[10] (EAC) situat lângă orașul Cologne. Acest centru de excelență al ESA este implicat în selecția, antrenamentul, suportul medical, supravegherea astronauților, dar și a familiilor lor în timpul pregătirii și în timpul zborului.
Israelul este un alt stat care a realizat investiții semnificative în programele de îmbunătățire a performanțelor militarilor, demers susținut de importul de tehnică militară de vârf din SUA, industria autohtonă de apărare și baza de cercetare și tehnologică de excepție[11]. O notă particulară o reprezintă tehnicile de antrenament psihologic și psi bazate pe elemente culturale tradiționale și utilizarea tehnologiilor emergente (inteligență artificială, robotică militară, drone).
În mediul academic, remarcăm interesul pentru stabilirea unui cadru etic și de reglementare a neuroaugmentării, interfețelor creier-computer, inteligenței artificiale, infracțiunilor cibernetice[12] etc. Dimensiunea etică a neuroaugmentării este în mod specific analizată de către o subcomisie de neuroetică[13] din cadrul Academiei de Științe a statului Israel. Remarcabile sunt și cercetările de neuropsihologie destinate înțelegerii substratului emoțional al conflictului israeliano-palestinian, precum și a condițiilor care ar facilita o pace stabilă[14].
Federația Rusă a dezvoltat un număr mare de tehnici de protecție biologică, îmbunătățirea performanțelor pentru trupe speciale, reziliența la condiţii extreme de mediu, selecția, antrenamentul şi recuperarea cosmonauților sau eficientizarea performanțelor sportivilor şi personalului militar.
O particularitate a programelor rusești (sovietice), atât în perioada interbelică, cât și după cel de-al Doilea Război Mondial, este studiul parapsihologiei și utilizarea acesteia în scop militar și în cadrul operațiunilor de intelligence.
O altă direcție a demersurilor HPO este reprezentată de realizarea în perioada sovietică a unor produse farmacologice inovatoare (ex. actoprotectori), omologate însă doar în URSS și unele state din lagărul socialist. Din cauza lipsei de investiții în cercetare și probabil și secretomaniei și compartimentării industriei sovietice, aceste produse farmaceutice nu au mai fost dezvoltate după anii ’80, iar în prezent sunt depășite moral și în unele cazuri și din perspectiva standardelor europene de siguranță.
Vastul program spațial sovietic, dezvoltarea aeronauticii și a flotei de submarine nucleare au reprezentat alte motoare importante pentru studiul factorilor umani în condiții extreme, medicina aerospațială fiind un domeniu de excelență al URSS. O instituție reprezentativă pentru efortul financiar și uman depus în această direcție este „Orașul Stelelor” – Centrul de pregătire al cosmonauţilor „Yuri Gagarin”[15] de lângă Moscova. Dintre instituțiile civile care desfășoară activitate de cercetare avansată în domeniul neuroștiințelor menționăm Institutul pentru activitatea nervoasă superioară și neurofiziologie[16] (Moscova) și Institutul pentru studiul creierului uman[17] din Sankt Petersburg.
Reversul acestor realizări este reprezentat de numărul crescut de accidentări și de utilizarea unor metode extreme de antrenament, abuzul de substanțe interzise, precum utilizarea la scară largă a steroizilor anabolici de către militarii și sportivii ruşi în perioada sovietică[18]. Această practică de a obține rezultate cu neglijarea măsurilor de siguranță medicală, perpetuată probabil și după căderea URSS, reprezintă una din cauzele recentelor scandaluri de dopaj [19].
În prezent, Federația Rusă urmărește o actualizare a sistemelor de luptă (ex. roboți tactici de luptă la sol – sistemul Kungas, drone tactice, avioane de atac din generația a V-a, noi generații de submarine nucleare etc) în încercarea de a ține pasul cu cele mai noi generații de armamente dezvoltate în special de SUA și alte țări NATO.
În R.P. Chineză, dezvoltarea metodelor destinate îmbunătățirii performanțelor umane se realizează în cadrul Laboratorului Național de Referință pentru Îmbunătățirea Factorilor Umani[20] și în diverse instituții implicate în programul spațial chinez[21]. O parte a cercetării se desfășoară în centre universitare și sportive, fapt care favorizează transparenţa, o serie de rezultate fiind publicate în jurnale științifice naționale și internaționale.
În contrast, programele militare de HPO sunt secretizate, datele din spațiul public provenind mai ales din surse deschise și rapoarte americane. Se consideră că cercetările chineze sunt avansate, existând dovezi privind utilizarea substanțelor farmacologice, tehnicilor de meditație, artelor marțiale, roboticii. În mod particular există o preocupare din partea mediului științific internațional, împărtășită și de analiștii militari americani, legată de utilizarea biotehnologiilor care includ şi ingineria genetică în cadrul programelor de îmbunătățire a performanțelor umane[22]. O altă caracteristică a programelor HPO chinezești este utilizarea tehnicilor de medicină tradițională chineză (TCM), un herald al culturii chineze[23].
Armatele unor țări precum Australia, Brazilia, Japonia, India, Coreea de Sud, Japonia, Taiwan etc. au programe de cercetare de mai mici dimensiuni în domeniul HPO[24].
Mediul academic. Conceptul de optimizare a performanțelor umane a cunoscut o largă diseminare și în mediul civil începând cu anul 2007, fiind în particular atractiv pentru mediul universitar american, unde exista o îndelungată cultură competițională și de îmbunătățire a performanțelor. Generalizarea practicilor de dopaj și utilizarea unor metode artizanale de antrenament și automedicație în domeniul sportiv, care au condus în unele cazuri la tragedii, au determinat o nouă abordare, mai flexibilă și eficientă decât interzicerea.
Promovarea conceptului de optimizare a performanțelor umane a determinat și realizarea mai multor anchete sociologice care să evidențieze tipul de practici de autoîmbunătățire, dimensiunea culturală a fenomenului de augmentare (miturile, practici frecvente, idei prevalente), tiparele socio-educaționale și demografice ale populației care practică sau este interesată de astfel de proceduri, așteptările etc. Condiționarea performanțelor atletice de cele școlare a relevat pentru prima dată că mulți atleți sunt interesați de neuroaugmentare, iar în sporturile de echipă s-a constatat o corelație între inteligenţa individuală și performanțele colective.
Dezvoltarea centrelor de HPO în marile campusuri universitare a permis realizarea unei educații medicale mai eficiente și realiste, dar a contribuit și la evidențierea unor metode empirice de antrenament și refacere cu potențial. În unele situații, studenții au devenit atât voluntari, cât și cercetători implicați în etapa de dezvoltare preliminară a unor tehnologii cu un presupus efect de augmentare[1].
Expunerea la această cultură a îmbunătățirii încă din perioada învățământului universitar a facilitat demersul ulterior din perioada serviciului militar. Menționăm câteva din centrele HPO din mediul academic american: Centrul de Cercetare a Performanței Umane a Luptătorului[2] (Universitatea Pittsburgh), Laboratorul de Performanţă Umană[3] (Universitatea Connecticut), Departamentul de Sănătate și Performanţă Umană[4] (Universitatea Hudson), Centrul pentru Performanţă Umană UCSF[5] (Universitatea din California), Centrul de Bioinginerie Avansată pentru Supraviețuire[6] (GeorgiaTech), Laboratorul pentru cercetarea creierului și cogniţiei[7] (Universitatea Ilinois) etc.
Mediul de afaceri/corporatist. Un alt mediu interesat de dezvoltarea HPO și a tehnologiilor aferente îl reprezintă companiile, institutele sau brain-trusturile care au dezvoltat programe individuale, având în vedere diverse aspecte ale conceptului. Merită menționată inițiativa Neuralink[8] a investitorului american Elon Musk, prin care se încearcă realizarea unei interfețe creier-computer de mare viteză, care să permită transferul bidirecțional de date. O altă inițiativă este cea a Halo Neuroscience[9], care vizează accelerarea și îmbunătățirea antrenamentului utilizând condiționarea subliminală (neuropriming) prin stimulare electrică transcraniană (casca de stimulare Halo Sport 2).
În Europa menționăm dispozitivul de stimulare electrică transcraniană realizat de compania Flow[10] din Suedia, care a primit aprobarea pentru utilizare în terapia depresiei la adulți în UE și Marea Britanie. Un alt dispozitiv de neurostimulare (PlatoWork[11]) destinat optimizării atenției, capacității de învățare și creativității a fost dezvoltat de către compania PlatoScience din Danemarca.
Şi în domeniul privat un număr redus de firme de consultanţă pe probleme de securitate au fost interesate de studierea și implementarea unor aspecte de HPO. Beneficiind de un cadru etic mai relaxat, filiale în țări cu o legislație mai permisivă, un management corporatist și resurse financiare generoase, au putut dezvolta unele capacități de augmentare aplicabile factorului uman în context militar. În absența unei liste recunoscute oficial, menționăm câteva din companiile de securitate cu preocupări în domeniul HPO: Cortexia[12] (Australia), Academi[13] (SUA), Dyn Corp International[14] (SUA), KBR[15](SUA).
[1] G.L.A. Harris, Mark O. Hatfield, Patricia Deuster, Employing human performance optimization from historically black colleges and universities: the case of the US Military, disponibil la https://journal.fi/jms/article/view/4081/3814.
[2] http://www.nmrl.pitt.edu/warrior-human-performance-research-center
[3] https://hpl.uconn.edu/
[4] http://www.uh.edu/class/hhp/
[5] http://hpc.ucsf.edu/
[6] http://www.cabss.gatech.edu/
[7] http://lbc.beckman.illinois.edu/
[8] https://www.neuralink.com/
[9] https://www.haloneuro.com/
[10] https://flowneuroscience.com/wp2/
[11] https://platoscience.com/
[12] http://www.cortexia.com.au/.
[13] https://www.academi.com/.
[14] http://www.dyn-intl.com/.
[15] https://kbr.com/markets/government/defense-security-programs.
[1] Kimberly Girling, Joelle Thorpe, Alain Auger. Identifying Ethical Issues of Human Enhancement Technologies in the Military. Defence Research and Development Canada, 2017, disponibil la http://cradpdf.drdc-rddc.gc.ca/PDFS/unc288/p805865_A1b.pdf.
[2] Paul Kudlow, Karline Treurnicht Naylor, Bin Xie, Roger S McIntyre. Cognitive Enhancement in Canadian Medical Students. Journal of psychoactive drugs vol. 45(4), 2013, pp. 360-365, disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24377176.
[3] https://neuroethics.med.ubc.ca/
[4] https://maps.org/about
[5] https://divingalmanac.com/deepest-saturation-dive-open-sea/?hilite=%27france%27
[6] http://www.guillaumenery.fr/
[7] http://www.medes.fr/fr/index.html
[8] https://www.ccne-ethique.fr/sites/default/files/publications/ccne.avis_ndeg122.pdf
[9] https://www.senat.fr/rap/r11-476-1/r11-476-11.pdf
[10] https://www.esa.int/Our_Activities/Human_and_Robotic_Exploration/Astronauts/The_European_ Astronaut_Centre
[11] http://ehfu.haifa.ac.il/index.php/en/
[12] https://csrcl.huji.ac.il/
[13] https://academy.ac.il/RichText/GeneralPage.aspx?nodeId=1412
[14] Olivia Goldhill. Inside the lab using mind-changing psychology experiments to solve the Israel-Palestine conflict. Quartz, 13.04.2019, disponibil la https://qz.com/1588548/the-science-experiment-trying-to-create-peace-in-israel-palestine/.
[15] http://www.gctc.ru/
[16] http://www.ihna.ru/
[17] http://ihb.spb.ru/
[18] Rebecca Ruiz, The Soviet Doping Plan: Document Reveals Illicit Approach to ’84 Olympics, New York Times, 13.08.2016, disponibil la https://www.nytimes.com/2016/08/14/sports/olympics/soviet-doping-plan-russia-rio-games.html.
[19] The World Anti-Doping Agency, WADA Statement regarding the IOC’s decision concerning Russia, 05.12.2017, disponibil la https://www.wada-ama.org/en/media/news/2017-12/wada-statement-regarding-the-iocs-decision-concerning-russia.
[20] Human Performance in Space: Advancing Astronautics Research in China, Science, 12.09.2014, disponibil lahttp://www.sciencemag.org/sites/default/files/HFE_booklet_hires_12sep14.pdf.
[21] http://www.cnsa.gov.cn/
[22] G. Owen Schaefer, China Will Develop the First Genetically Enhanced ‘Superhumans. Daily Mail.03.08.2016, disponibil la http://www.dailymail.co.uk/sciencetech/article-3721991/China-develop genetically-enhanced-superhumans-experts-predict.html.
[23] Sydney Freedberg, Will US Pursue ‘Enhanced Human Ops?, DepSecDef Wonders, 14.12.2015, disponibil la https://breakingdefense.com/2015/12/will-us-pursue-enhanced-human-ops-depsecdef-wonders.
[24] Bradley C. Nindl, State of the Science of Military Human Performance Optimization, State of the Science Symposia Series: Fitness and Health Outcomes: Exercise, Health, and Nutrition for Wounded, Injured and Ill Veterans. 30.03.2016, disponibil la http://herl.pitt.edu/symposia/fitness-health/presentations/ Nindl-SotS-20160330.pdf.
