Autor: Florin Bustiuc
Entitățile informative adverse[1] sunt active permanent în culegerea de informații – în orice moment, în orice loc, de la orice persoană de interes – care se desfăşoară sub / valorifică diverse “acoperiri”, precum cele de ziarist, om de afaceri, cercetător, student, participant la un eveniment ştiinţific, membru al unei delegaţii etc, exploatându-se astfel activităţile legitime ale delegaţiilor oficiale, companiilor private, institutelor ştiinţifice, organizaţiilor media.
Principiile activității de informații evidențiază că un adversar va utiliza toate mijloacele, etice și neetice, legale și ilegale, pentru a obţine informații. Pentru a-şi atinge obiectivele, entitățile adverse identifică, prioritizează şi selectează ţinte (persoane, grupuri, structuri, organizaţii) în funcţie de importanţă, capabilităţi, accesabilitate, intenţii, interese şi vulnerabilităţi.
O entitate adversă are ca obiectiv realizarea unor contacte cu persoane care să le permită inserarea în cercuri relaționale pentru a interacționa cu persoanele (țintele) care prezintă interes prin prisma accesului: a) direct la datele de interes; b) zonele unde se vehiculează aceste informaţii; c) persoane, precum colegi, şefi, prieteni care gestionează respectivele informaţii.
Primul pas este identificarea unei persoane care are acces la date și informații de interes pentru entitatea adversă (sau dintr-un mediu relațional) și realizarea unei documentări – informații din CV-uri postate pe pagina instituției, articole publicate în reviste, dialoguri cu foști / actuali colegi etc. În această etapă cel mai important și dificil demers este răspunsul la întrebarea Cum se stabilește o legătură?, iar pretextul este un scenariu de interacțiune, cu identitate și funcții, roluri socio-profesionale special fabricate în scopul acceptării și construirii unei relații. Un factor catalizatorîn construirea pretextului îl constituie invocarea similarităţilor de natură culturală, etnică, religioasă, un hobby comun etc.
Un adversar informativ este o persoană „sociabilă și prietenoasă” care desfășoară activități aparent “normale și naturale”, disimulându-și scopul de a obține informațiile de interes; încearcă să valorifice orice situaţie “rezonabilă” care să-i permită relaționarea cu persoane de interes și evaluează permanent “potențialul informativ” al acestora.
Contactul direct cu o țintă se face sub acoperire –avocați, oameni de afaceri – fiind o modalitate pragmatică de a determina punctele forte și vulnerabilitățile în eventualitatea unei recrutări (se construiește și o legătură personală). Contactul poate fi și indirect, prin: a) angajați de pe nivele inferioare/medii (asistenți, experți IT etc), care dețin informații despre alți angajați; b) persoane din exteriorul organizației (consultanți, soți/soții, prieteni etc), care pot furniza (voluntar sau involuntar) date de interes respectiv semnala eventuale probleme ale țintei.
Accesul direct la informații sau sisteme este crucial, dar se pot selecționa și persoane cu acces indirect (consultanți, avocați, experți IT, asistenți, arhivari, operatori xerox etc), pentru că pot accesa anumite date fără a genera suspiciuni.
O cantitate semnificativă de informații private a devenit publică, pentru că utilizarea platformelor social media presupune crearea unui cont asociat cu informații personale – date de identitate, data nașterii, locația geografică și interesele personale.
Pentru a se insera într-un mediu social unde să identifice potențiale ținte (sau să realizeze un contact), adversarii studiază “ritualurile” (activitățile și stilul de viață) persoanelor și ale grupului, respectiv stabilesc locuri și interese comune care să justifice inițierea relaționării. În acest context, se studiază postările persoanelor (țintelor) de pe pagina de Facebook, LinkedIn etc, de unde se pot decupa pattern-uri cu privire la diverse achiziții, vacanțe, grupuri de apartenență etc (de exemplu, fotografiile din camera de acasă/hotel și selecția garderobei pot deveni indicatori ai stilului de viață).
Mai mult, existența unor date personale pe rețelele de socializare (CV-uri, opinii, postări și comentarii, cerc relațional, fotografii etc) pot contura aspecte vulnerabile ale personalități, facilitând atât identificarea unei persoane care poate fi determinată să dezvăluie informații, cât și construirea modalităților de abordare a respectivei persoane (interese comune, motivație etc).
Pentru un adversar informativ, sursele umane reprezintă cel mai valoros „instrument”, și în consecință acesta va utiliza acoperirile care să îi faciliteze implicarea în diferite situații și medii de interes pentru a identifica și relaționa cu “ținte”.
Activitățile de targhetare (identificare a persoanelor de interes care au acces la date, medii, locații) nu sunt limitate geografic – un adversar va desfășura astfel de activități pe teritoriul propriului stat (unde dispune de mai multe resurse și are o mai mare libertate de mișcare) dar, în funcție de necesități, și în statul de referință al persoanei sau în statele unde aceasta se deplasează.
Un obiectiv al contraspionajului este să identifice „antidotul” specific fiecăreia din tehnicile informative de culegere de informaţii clandestine, dezvoltând măsuri prin care să împiedice serviciile de informaţii în derularea activităţii de spionaj. Iar pe acest principiu se grevează și ideea căefortul de prevenire trebuie să fie comun, asumat de contraspionaj şi de persoanele care au acces la informaţii, medii, locații.
În acest context, apreciem că este relevant ca o persoană să aibă posibilitatea de a verifica prin autoadministrarea unui test presupoziția că este o potențială țintă a unui adversar informativ (“este targhetată”), iar în cazul unei confirmări minimale să semnaleze acest aspect structurilor competente.
Sunt 27 de propoziții-afirmații referitoare la situații care pot semnala că o persoană este targhetată, raportat la solicitările, pretextele, justificările, comportamentele și interesele manifestate de interlocutori. Stabiliți care este adevărată sau falsă.
În cadrul unor discuţii apare un interes nejustificat pentru subiecte nepublice din diverse domenii (politic, militar, economic, social, administrativ).
□Adevărat □Fals
Interlocutorul solicită ca toate întâlnirile să se realizeze numai în cadru oficial, respectiv să le comunicați la locul de muncă.
□Adevărat □Fals
Afirmaţii intenționat eronate despre unele aspecte din domeniul profesional și solicitarea de “explicaţii detaliate”.
□Adevărat □Fals
Abordarea frecventă a unor subiecte cu pretextul că sunt de interes comun, dar care sunt conexe domeniului profesional.
□Adevărat □Fals
Întrebări despre venituri, satisfacţii şi recompense profesionale, probleme personale, despre membri de familie, prieteni, colegi etc.
□Adevărat □Fals
Solicitarea unor puncte de vedere personale, suplimentar declarațiilor oficiale.
□Adevărat □Fals
La seminarii, congrese ştiinţifice, delegații etc sunt prezente persoane care au pe ecusoane date de identificare incomplete, vagi sau/și care au un interes pentru anumite tematici.
□Adevărat □Fals
Dificultăți sau situații atipice, inexplicabile, neuzuale la momentul sosirii/plecării la punctul vamal (interviuri realizate de către personal nevamal; sub diferite pretexte, încercarea de reținere, reținerea, verificarea telefonului, laptop-ului, stick-urilor de memorie, dispozitivelor electronice etc).
□Adevărat □Fals
Dificultăți sau situații atipice / inexplicabile / neuzuale în timpul călătoriei în străinătate (acţiuni evidente de supraveghere; acte de intimidare, reţinere fizică sub diferite motive; încercarea de înscenare a unor furturi, accidente etc).
□Adevărat □Fals
Solicitarea, în afara cadrului oficial, de consultanță, sprijin pentru redactarea unor articole, rapoarte, traduceri etc, conexe activității profesionale, cu recompensare financiară.
□Adevărat □Fals
Solicitarea de date care sunt vehiculate numai în interiorul instituției, precum organigrama, schema de încadrare, agenda internă de telefoane etc.
□Adevărat □Fals
Invitaţii neuzuale la seminarii sau congrese ştiinţifice, schimburi de experienţă etc, unde toate costurile sunt achitate.
□Adevărat □Fals
Încercări repetate de a determina un consum de alcool în exces în timpul unor întâlniri, asociat cu întrebări despre zona personală și domeniul profesional.
□Adevărat □Fals
Participarea la conferințe, simpozioane, workshop-uri, delegații etc a unor persoane care nu sunt familiarizate cu domeniul și motivează neconvingător prezența, dar sunt foarte active din punct de vedere al relaționării sociale și a disponibilității pentru contacte ulterioare.
□Adevărat □Fals
Se constată că la hotel s-a căutat în bagaje, laptop, printre documentele din cameră.
□Adevărat □Fals
Se constată că unele persoane, față de funcțiile și studiile invocate, au o pregătire superioară.
□Adevărat □Fals
Un interlocutor ascunde faptul că este cunoscător al limbii române sau a altor limbi străine.
□Adevărat □Fals
Recontactarea de către persoane întâlnite în diferite contexte în străinătate, care invocă că în prezent lucrează într-un domeniu conex activității dumneavoastră profesionale.
□Adevărat □Fals
Pe timpul călătoriilor în străinătate în interes de serviciu, în mod frecvent sunteți cazat la același hotel și chiar în aceeași cameră.
□Adevărat □Fals
Solicitarea de a vă împrumuta calculatorul, tableta, telefonul, dispozitive de stocare pentru copierea sau accesarea unor materiale, programe.
□Adevărat □Fals
Un interlocutor demonstrează că are cunoștințe despre aspecte din viața dvs personală și activitatea profesională, dar numai în legătură cu cele care figurează în sursele deschise.
□Adevărat □Fals
Solicitări motivare neconvingător, nejustificate din partea unor persoane de a fi prezentate la evenimente oficiale sau particulare unde sunt prezenți colegi de serviciu sau persoane care au acces la date de interes (politice, militare, economice, social, administrative).
□Adevărat □Fals
Primirea unui mail prin care se solicită date despre organizație sau despre activitatea profesională.
□Adevărat □Fals
În cadrul unor întâlniri, se constată că interlocutorii sunt familiarizați cu aspecte care nu au fost abordate în prezența lor.
□Adevărat □Fals
Interlocutorul nu are o problemă ca relația interpersonală să fie cunoscută la locul de muncă, în familie sau în cercul de prieteni.
□Adevărat □Fals
Solicitarea de explicații și detalii despre subiecte și aspecte pe care interlocutorul ar trebui deja să le cunoască prin prisma pregătirii sale profesionale și academice.
□Adevărat □Fals
Interlocutorul vă prezintă / v-a prezentat aspecte false despre locurile de muncă, funcții sau studii.
□Adevărat □Fals
RĂSPUNSURI
Cum se calculează punctajele
| 1-T-0,5p | 7- T-1p | 13- T-1p | 19- T-1p | 25-F-0,5p |
| 2-F-0,5p | 8- T-0,5p | 14- T-1,5p | 20- T-1p | 26- T-1p |
| 3- T-1p | 9- T-0,5p | 15- T-1p | 21-F-0,5p | 27- T-0,5p |
| 4- T-1p | 10- T-1,5p | 16- T-1p | 22- T-1p | |
| 5- T-1,5p | 11- T-0,5p | 17- T-1p | 23- T-1p | |
| 6- T-1p | 12- T-1p | 18- T-1,5p | 24- T-1p |
Cum interpretăm punctajele
Punctaj 1-9 – Numai în situații evidente, atipice, pe care nu l-ați declanșat dumneavoastră – de exemplu, un incident la vamă sau pe timpul deplasării – aveți senzația că “ceva nu este în regulă”, dar de regulă ignorați semnalele de alarmă. În ceea ce privește relaționările interpersonale, dacă interlocutorul este agreabil în comunicare și vă motivează în orice mod solicitările sale, nu mai acordați atenție faptului că acestea pot fi nejustificate sau că explicațiile nu sunt convingătoare. Recomandarea este să participați la un modul de pregătire contrainformativă pentru a conștientiza că targhetarea există și că în unele situații chiar e posibil să aveți / să fi avut ca interlocutor un adversar informativ.
Punctaj 10-18 – Dacă apar situații evidente, atipice, pe care nu l-ați declanșat dumneavoastră – de exemplu, un incident la vamă sau pe timpul deplasării – atunci vă apar semnalele de alarmă, deveniți mai vigilent și sunteți atent la evenimente ulterioare, sesizând în majoritatea cazurilor că “ceva nu este în regulă”.
În cazul interacțiunilor sociale, în majoritatea cazurilor sesizați că “ceva nu este în regulă” dacă persoanele sunt necunoscute. Dar dacă ați dezvoltat în timp o relație, atunci nu mai reușiți să conștientizați că e posibil să existe un interes, obiectiv ascuns al interlocutorului. Recomandarea este să participați la un modul de pregătire contrainformativă cu exerciții practice pentru a vă exersa abilitatea de a sesiza că sunteți ținta unui proces de targhetare.
Punctaj 19-27 – Sunteți o persoană care acordați atenție detaliilor, aveți o abilitate foarte bună de a sesiza că “ceva nu este în regulă”. Aveți foarte bine dezvoltată prudența, vreți detalii, vă puneți întrebări, nu credeți în onestitatea declarată a interlocutorului. Aveți capacitatea de a face corelații între diverse aspecte și a stabili că există un interes, obiectiv ascuns. În majoritatea cazurilor sesizați dacă sunteți ținta unui proces de targhetare.
[1] entitate informativă adversă / străină – structură organizațională (servicii/departamente ale unor state sau entități non-statale) sau persoană fizică care se implică în culegerea ilegală de informaţii; prin termenii de advers / străin se au în vedere entitățile care au interese adverse României
