Teemu Roos, profesor de Computer Science în cadrul departamentului de informatică și tehnologia informației de la Universitatea din Helsinki și lider al programului de educație în domeniul inteligenței artificiale din cadrul centrului finlandez pentru inteligență artificială, a adus în discuție, la Conference on Neural Information Processing Systems (NeurIPS) 2020, efectele de ordin negativ ce pot apărea în urma utilizării aplicațiilor ce au la bază AI.
Inteligența Artificială a ajuns să fie folosită peste tot: magazine online, servicii de streaming, algoritmi de recomandare, motoare de căutare sau rețele de socializare.
Chiar dacă cineva intenționează să renunțe la folosirea AI-ului în anumite cazuri, diversitatea domeniilor și aplicațiilor care o folosesc este atât de mare încât datele individului vor fi în continuare colectate și prelucrate de sistemele de AI.
Profesorul Roos a declarat, în cadrul conferinței, ce efecte negative a observat. Spre exemplu, au fost cazuri în care algoritmii au recomandat locuri de muncă mai slab plătite pentru femei sau software-ul de recunoaștere facială nu a reușit să recunoască persoanele de culoare.
Inteligența artificială ne poate ajuta să lucrăm mai eficient sau să luăm anumite decizii. Ea este capabilă să selecteze cu precizie conținutul de care avem nevoie din multitudinea datelor existente. Uneori, dacă ne raportăm la rețelele sociale, conținutul poate creea dependență și să fie înșelător sau fals.
Spre exemplu, alegerile prezidențiale din 2016 din Statele Unite ale Americii au fost influențate de manipularea alegătorilor realizată prin intermediul Facebook.
În opinia profesorului Roos, transformarea modului prin care căutăm informațiile generate de social media se numără printre cele mai profunde efecte ale inteligenței artificiale: “Dacă un algoritm promovează conținutul extremist și informațiile false, are un impact enorm. Trebuie să învățăm să controlăm mecanismele de recomandare și să atenuăm efectele lor negative”.
În zilele noastre, oamenii de pe social media scriu adresea lucruri pe care nu le-ar transmite în mod fizic. Atunci când oamenii cu perspective similare sunt aduși împreună, se pot încuraja reciproc și pot avea convingerea că lumea este de acord cu ei.
Platformele de socializare și motoarele de căutare cer adesea utilizatorilor să împărtășească o parte din informațiile lor personale. Ulterior, respectivele date sunt transmise mai departe altor servicii s.a.m.d. Spre exemplu, dacă căutați o mașină de spălat pe Google, în curând vor apărea reclame cu mașini de spălat pe diferite site-uri pe care le accesați, inclusiv Facebook.
Inteligența artificială este deja utilizată în administrația publică. Astfel, se colectează date în mod constant despre fiecare persoană. În unele cazuri, se colectează date sociale și de sănătate pentru a prezice anumite riscuri, cum ar fi dacă o familie are nevoie de asistență socială pentru copii sau de servicii de sănătate psihologică.
“Dacă registrele de sănătate pot fi folosite pentru a precize riscul, acest lucru este în beneficiul atât al individului, cât și al furnizorului de asistență medicală. Dar cât de mult acces la viața privată a oamenilor ar trebui să aibă guvernul, chiar și cu cele mai bune intenții?” – Anna-Mari Rusanen, lector universitar în domeniul științelor cognitive.
În primăvara anului trecut, Comisia Europeană a publicat propunerea sa pentru o nouă strategie privind inteligența artificială. Această strategie are drept scop propunerea interzicerii supravegherii în masă bazată pe inteligența artificială, stabilind totodată condițiile pentru aplicațiile de inteligență artificială care se ocupă, printre altele, și de educație, recrutare, servicii publice sau aplicarea legii. Însă, rămâne de văzut ce norme vor fi aplicate în viitor și durata până când vor fi aplicate.
În zilele noastre, deciziile pe care le luăm sunt mai puțin independente față de anumite aplicații sau servicii, iar acest aspect poate afecta capacitatea fiecărui individ de a lua propriile decizii. Dacă folosești mereu o aplicație pentru a naviga în trafic, nu e posibil să nu mai poți să găsești drumul fără respectiva aplicație?
Așadar, inteligența artificială este stăpânul sau servitorul nostru? Răspunsul se află în modalitatea de folosire a acesteia, o modalitate controlată, cu înțelegerea funcționării sale interne și nu să o lăsăm să ne limiteze libertatea de alegere.
Dacă vrem să fim stăpânii inteligenței artificiale, trebuie să învățăm să o înțelegem. În acel moment, vom fi în măsură să alegem unde ar trebui și unde nu ar trebui să fie folosită.
Ideile prezentate în sinteza anterioară fac parte din articolul “University of Helsinki: Artificial intelligence is a good servant but a poor master – how are algorithms changing our society and daily lives?”[1] publicat de portalul www.indiaeducationdiary.in.
Referințe
[1] University of Helsinki: Artificial intelligence is a good servant but a poor master – how are algorithms changing our society and daily lives? – www.indiaeducationdiary.in
