Inteligența artificială (AI) reprezintă un herald al dezvoltării tehnologice actuale, o marcă care va însoți imaginea contemporanității chiar și peste decenii și secole. Întâlnirea umanității cu o tehnologie disruptivă dă naștere unor speranțe exagerate și temeri ancestrale – va fi inteligența artificială unul din „călăreții apocalipsei” sau pârghia tehnologică care ne va apropia de zei ? Va rămâne inteligența artificială un simplu instrument sofisticat tot mai accesibil individului de rând sau va reuși să schimbe natura relațiilor interumane și fizionomia societăților la nivel global ?
La aceste întrebări și multe altele elita tehnocrată, filozofii, mediul academic în general, reprezentați ai piețelor globale etc. vor trebui să dezvolte scenarii predictive care să stabilească traiectorii de evoluție benefice și să anticipeze (și să evite) potențialele „Cernobâluri” tehnologice ale viitorului.
Cele menționate mai sus sunt câteva dintre observațiile extrase din raportul „Gathering Strength, Gathering Storms: The One Hundred Year Study on Artificial Intelligence (AI100) 2021 Study Panel Report” publicat recent de Universitatea Stanford, parte a efortului care dorește să monitorizeze evoluțiile și impactul inteligenței artificiale pe o perioadă de de un secol. Acest raport a fost lansat prima dată în anul 2016 a fost realizat de un comitet permanent care include un grup de 17 experți care au drept scop identificarea scenariilor prin care AI poate contribui la augmentarea și amplificarea capacităților umane.
„Toți factorii interesați trebuie să ia parte la proiectarea asistenților AI pentru a rezulta o echipă om-AI care să depășească performanțele fiecărui partener luat în parte. Utilizatorii umani trebuie să înțeleagă sistemele AI și mai ales limitele acestora pentru a dezvolta o relație de încredere și pentru a învața să le utilizeze în mod adecvat. Proiectanții sistemelor AI trebuie să înțeleagă contextul în care vor fi utilizate aceste sisteme.”
Cea mai nobilă utilizare, care prezintă și un mare potențial, este reprezentată de augmentarea capacităților umane, susțin autorii raportului. „Fie că este vorba de identificarea unor modele la nivelul reacțiilor chimice care vor sta la baza descoperirii unor noi medicamente sau vor ajuta autoritățile publice să identifice cele mai bune strategii, există multe modalități prin care AI poate contribui la augmentarea capacităților indivizilor.
Sistemele AI au o capacitate crescută de a gestiona baze mari de date sau de a identifica soluții complexe în cazul unor probleme bine definite sau pe baza unor seturi de instrucțiuni, în timp ce oamenii pot să înțeleagă mai bine implicațiile pe care le au datele sau să identifice soluții creative dincolo de ceea ce un sistem AI ar fi programat să genereze”
Autorii acestui studiu consideră că „autonomia completă” nu reprezintă un scop final al dezvoltării sistemelor AI și că ar trebui să existe „canale clare de comunicare între factorii decizionali umani și cei automatizați. La încheierea unui proces, cuantificarea succesului unei echipe mixte se va măsura prin gradul în care oamenii au fost împuterniciți de sistemele AI, nu prin eficiența cu care „mașinile” au reușit să-i suplinească și devalorizeze pe oamenii care ar trebui să îi ajute”
Raportul examinează o serie de domenii-cheie în care AI se dezvoltă și este adoptat rapid și realizează o diferența în activitatea umană și în societate:
Cercetarea științifică: Progresul în interpretarea și vizualizarea sistemelor AI facilitează inspectarea acestor soluții informatice de către experți, care pot astfel să utilizeze mai bine aceste instrumente pentru a manipula cantități mari de date în scopul obținerii unui rezultat ușor de înțeles și valoros pentru utilizatorii umani.
Luarea deciziilor: Soluțiile de inteligență artificială au capacitatea de a gestiona volume impresionante de date din surse și cu formate diferite, să realizeze rezumate și să producă rezultate prezentate beneficiarilor umani sub forma unor interacțiuni cât mai naturale.
Asistenții AI: „Începem deja să vedem programe de AI care pot procesa și traduce textul dintr-o fotografie, permițând călătorilor să citească semnalizări și meniuri. Instrumentele de traducere îmbunătățite vor facilita interacțiunile umane între culturi diferite. Proiecte care odată impuneau unei persoane cunoștințe specializate sau solicită o perioada îndelungată de timp pot deveni accesibile mai multor persoane, permițându-le să caute o expertiză specifică sarcinii și contextului. “
Procesarea limbajului: Progresele tehnologiei de prelucrare a limbajului au beneficiat de utilizarea rețelelor neuronale care au permis soluțiilor AI să învețe contextualizarea – inclusiv elemente de gramatică, sens și aspecte primare despre lume – prin identificarea tiparelor existente în textul natural. Astfel a fost posibilă dezvoltarea aplicațiilor de traducere automată, clasificarea textelor, recunoașterea vorbirii, chatboti sofisticați. Aplicațiile viitoare ar putea viza în mod prioritar îmbunătățirea interacției dintre om și mașină in diverse contexte etnice și situații complexe.
Computer vision și procesarea imaginilor: Aceste domenii beneficiază de un interes aparte și prin urmare s-au realizat progrese rapide în ultimii ani; de exemplu programe care rulează pe ImageNet, o colecție masivă standardizată de peste 14 milioane de fotografii utilizată pentru a antrena și testa programe de identificare vizuală, își finalizează activitatea de 100 de ori mai repede decât acum doar trei ani. Totuși aceste programe se bucură și de un interes deosebit din partea regimurilor totalitare care le utilizează abuziv, netransparent și cu încălcarea flagrantă a legilor și drepturilor omului. Este de așteptat, evocă autorii studiului, ca această tendința să persiste in viitorul apropiat.
Robotică: În ultimii cinci ani s-au înregistrat progrese considerabile în special datorită utilizării soluțiilor de machine learning, creșterii capacității de calcul și rețelelor de senzori miniaturizați. O serie de sisteme robotice performante sunt acum disponibile pentru utilizatorii industriali sau pentru uz casnic.
Mobilitate: „Predicțiile optimiste de acum cinci ani legate de progresul rapid al autonomizării complete a autovehiulelor nu au reușit să se materializeze. Motivele sunt diverse și complicate, însă necesitatea de a implementa standarde de siguranță înalte în situații și medii complexe a determinat adoptarea unor soluții tehnologice costisitoare care sunt neprofitabile și încă departe de autonomia totală. O serie de tehnologii avansate sunt în curs de implementare, precum fuziunea datelor senzorilor, utilizarea soluțiilor de inteligență artificială, predicția dinamicii vehiculelor, redirecționarea în timpul mersului, comunicarea cu ale vehicule din trafic etc”
Sistemele de recomandare: raportul subliniază progresul soluțiilor AI care stau la baza sistemelor de recomandare, în special utilizarea la scară largă a rețelelor neuronale profunde pentru a putea prezice mai bine răspunsurile utilizatorilor la recomandări. Tehnici tot mai sofisticate de învățare automată sunt utilizate pentru a analiza conținutul articolelor recomandate, care se adaugă „vechiului” sistem de analiză a sistemului de consum sau interacției consumatorului.
Aceste pasaje extrase din raport reprezintă doar o mică fracțiune din ideile expuse, însă sperăm că au fost suficiente pentru a va îndemna să îl răsfoiți atent. Demersul este departe de a fi singular, în fapt o analiză a informațiilor pertinente despre inteligența artificială probabil că nu ar fi putea fi efectuată decât cu ajutorul unei soluții AI capabile să extragă ideile esențiale și inovatoare dintr-un volum de date impresionant, care se mărește în fiecare clipă.
